Azerbaidjanul şi Armenia au promis că nu se vor mai lupta între ele
Azerbaidjanul şi Armenia au renunţat la acţiunile militare. Cele două ţări discută un acord de pace din 2023, când Baku a preluat în cele din urmă controlul asupra teritoriului Nagorno-Karabakh. Textul a fost convenit în martie 2025. În iulie, preşedintele azer Ilham Aliev şi premierul armean Nikol Paşinian s-au întâlnit pentru discuţii la Abu Dhabi, dar reuniunea nu a dat rezultate concrete, scrie Meduza.
În cele din urmă, preşedintele american Donald Trump a acţionat ca mediator între cele două ţări; pe 8 august, liderii Armeniei, Azerbaidjanului şi Statelor Unite s-au reunit la Washington, unde Aliev şi Paşinian au semnat o declaraţie prin care renunţau la confruntarea militară. „Am reuşit să instaurăm pacea”, a declarat Trump, deşi documentul nu este un tratat de pace în toată regula.
„Au luptat timp de 35 de ani, iar acum sunt prieteni.” Baku şi Erevan „închid pagina confruntărilor şi vărsării de sânge şi asigura un viitor luminos şi sigur pentru copiii noştri”, a declarat Aliev. „Declaraţia de astăzi... ne dă încrederea că deschidem un nou capitol de pace, prosperitate, securitate şi cooperare economică în Caucazul de Sud”, a comentat Paşinian.
Washingtonul va extinde cooperarea cu ambele ţări. Trump a făcut această declaraţie în urma unei întâlniri cu Paşinian şi Aliev. Statele Unite au semnat acorduri separate cu Azerbaidjanul şi Armenia pentru a extinde cooperarea în domeniul energiei, comerţului şi tehnologiei, inclusiv al inteligenţei artificiale. Trump a ridicat, de asemenea, restricţiile privind cooperarea în domeniul apărării cu Baku, impuse în 1992, sub administraţia George H.W. Bush, din cauza primului război din Karabakh.
Traseul dintre vestul Azerbaidjanului şi exclava să, Republica Autonomă Nakhchivan, aşa-numitul Coridor Zangezur, care traversează Armenia, va fi predat Statelor Unite. Primul care a propus acest lucru a fost ambasadorul SUA în Turcia, Tom Barrack, în iulie 2025, care a prezentat termenul propus pentru închiriere, de 100 de ani. Armenia s-a opus categoric. În general, proiectul de construire a unei şosele de 40 de kilometri de-a lungul Coridorului Zangezur, propus de Azerbaidjan şi susţinut de Turcia, a suscitat în mod constant obiecţii la Erevan, unde s-a insistat că construirea şoselei ar încălca declaraţia din 2020 privind încetarea focului între Armenia şi Azerbaidjan (semnată, printre alţii, de Vladimir Putin).
Cu toate acestea, coridorul de transport între Republica Autonomă Nakhchivan şi restul Azerbaidjanului a fost menţionat în cele din urmă în declaraţia semnată de părţi la Washington pe 8 august. Acesta se va numi „Ruta Trump pentru pace şi prosperitate internaţională”.
Trump a declarat reporterilor că ruta care îi poartă numele va conecta Azerbaidjanul de exclava sa „cu respect deplin pentru suveranitatea Armeniei”. Armenia încheie un parteneriat cu Statele Unite pentru dezvoltarea drumului, care ar putea fi prelungit cu până la 99 de ani. Proiectul „va promova investiţiile şi va consolida poziţia de lider a Statelor Unite ca actor major în soluţionarea conflictelor”, a declarat Nikol Paşinian. Aliev a menţionat că „traseul Trump” va elimina barierele din relaţiile dintre cele două ţări.
Textul acordului de pace va fi publicat pe 11 august. „Cred că nu este timp de pierdut. Având în vedere că Azerbaidjanul şi Armenia au parafat deja acordul de pace, semnarea oficială a acestuia nu ar trebui să dureze mult”, a declarat Aliev reporterilor.
Nikol Paşinian propune revizuirea frontierelor dintre Armenia şi Azerbaidjan. Prim-ministrul armean a declarat într-o conferinţă de presă că ţările ar trebui să revină la frontierele din perioada sovietică. „Există teritorii care ne aparţin, dar se află sub controlul Azerbaidjanului, dar există şi teritorii care aparţin Azerbaidjanului, dar se află sub controlul nostru. Procesul de demarcare trebuie să continue„, a spus Paşinian. El a permis schimbul de teritorii ”pe baza principiului echivalenţei" sau prin referendumuri - cu condiţia ca suprafaţa totală a Republicii Armenia să nu scadă (în prezent ocupă 29.743 de kilometri pătraţi).
Rusia nu a participat la negocieri. După cum a remarcat serviciul rus al BBC într-un articol despre discuţiile dintre Aliev şi Paşiniandin Emiratele Arabe Unite, cele două ţări caută un acord deoarece ambele doresc să părăsească zona de influenţă rusă. Mass-media pro-guvernamentală din Armenia şi Azerbaidjan a scris apoi despre „forţele distructive care ar încerca să perturbe procesul de pace”, referindu-se la Kremlin. „Normalizarea relaţiilor dintre ţările aflate în conflict este văzută ca o oportunitate de a limita prezenţa Rusiei în Caucazul de Sud”, se arată în articolul BBC.
