Azerbaidjanul nu renunţă la poziţia sa în problema Iranului şi a regiunii Nagorno-Karabah
Secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, şi-a încheiat turneul diplomatic prin ţările Caucazului de Sud, unde a discutat o serie de probleme care se referă la securitatea regională, inclusiv pe marginea complicatelor relaţii iraniano-azere. Însă, în pofida altercaţiilor care au apărut în ultima vreme între cele două ţări, conducerea azeră şi-a confirmat vechea poziţie: teritoriul ţării nu va fi utilizat împotriva vecinilor, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.
Programul vizitei de o zi a dnei Clinton în Azerbaidjan a fost mai mult decât încărcat: ea a purtat negocieri cu preşedintele şi cu ministrul de externe ai Azerbaidjanului, Ilham Aliev şi Elmar Mamediarov, a avut întrevederi cu reprezentanţi ai presei şi societăţii civile şi a participat la cea de-a 19-a Conferinţă-expoziţie internaţională petroliero-gaziferă caspică.
Principalele teme discutate la Baku au fost cooperarea economică şi energetică dintre Azerbaidjan şi SUA, consolidarea dialogului politic şi desfăşurarea reformelor, dar şi probleme precum securitatea regională, democraţia şi lupta împotriva terorismului.
Potrivit lui Elmar Mamediarov, problema reglementării situaţiei din Nagorno-Karabah a fost 'subiectul numărul unu'. Ministrul azer de externe explică atenţia sporită faţă de această problemă prin faptul că în ultimele zile în cadrul acestui conflict a avut loc din nou vărsare de sânge: de ambele părţi au fost ucise opt persoane şi răniţi circa zece soldaţi şi ofiţeri. La Baku se aştepta ca Hillary Clinton să vină cu o nouă strategie în procesul de reglementare din Karabah, cu atât mai mult cu cât, după o lungă pauză, la 18 iunie se va desfăşura la Paris o nouă întrevedere între miniştrii azer şi armean de externe.
Comentând pe marginea vizitei lui Hillary Clinton la Baku, analistul azer Farhad Mamedov a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta că tensiunile de pe linia frontului constituie o dovadă a justeţei poziţiei Azerbaidjanului, conform căreia actualul statu-quo în problema karabahă nu poate fi menţinut multă vreme. 'Din păcate, copreşedinţii (Grupului de la Minsk al OSCE) afirmă în permanenţă că scenariul militar de soluţionare a conflictului este exclus, fără a face vreun pas eficient care să schimbe actuala stare a lucrurilor. Dacă Departamentul de Stat al SUA este cu adevărat îngrijorat de tensiunile dintre Azerbaidjan şi Armenia şi este interesat în normalizarea relaţiilor azero-armene, atunci această structură şi liderii săi trebuie să ocupe o poziţie principială în problema reglementării, mai exact să realizeze rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU prin presiuni la adresa Erevanului', subliniază expertul, calificând Armenia drept 'ţară-ocupant'.
În acelaşi timp, Mamedov a atenţionat că 'nu este corect ca într-un caz, cum ar fi cel al Georgiei, teritoriile separatiste (Abhazia şi Osetia de Sud) să fie catalogate ca fiind sub ocupaţie, iar în cazul Nagorno-Karabah să fie utilizaţi termeni echivoci, care nu caracterizează o poziţie unitară'.
Un alt subiect la fel de important l-a constituit programul nuclear al Iranului. Acesta a fost acutizat de tensionarea din ultima vreme a relaţiilor dintre Teheran şi Baku, pe care unii experţi o califică aproape ca o provocare din partea Azerbaidjanului la dicteul Occidentului. Însă, aceste afirmaţii nu sunt unele întemeiate, este convins Mamedov. 'În ceea ce priveşte Iranul, Azerbaidjanul are o poziţie principială pe marginea acestui subiect. Preşedintele Aliev a declarat nu o singură dată că teritoriul azer nu va fi utilizat de o ţară terţă pentru a iniţia atacuri asupra vecinilor Azerbaidjanului. Acest lucru este exclus', şi-a exprimat convingerea expertul.
Mai mult decât atât, Mamedov este de părere că actuala tensiune dintre Azerbaidjan şi Iran a fost creată artificial de cercuri interesate din Iran. Replica Azerbaidjanului a fost proporţională şi a corespuns poziţiei principiale a statului privind neacceptarea unui amestec extern în treburile interne ale Azerbaidjanului.
