Azerbaidjanul, între ciocanul occidental şi nicovala iraniană

Fosta republică sovietică Azerbaidjan este o ţară 'strânsă' între Rusia şi Iran, cu ieşire la Marea Caspică. Datorită poziţiei sale geografice, Azerbaidjanul joacă un rol din ce în ce mai important în confruntarea dintre Occident şi Iran. Numai în acest an serviciile secrete azere au arestat trei grupuri de agenţi iranieni, care plănuiau atacuri teroriste împotriva unor businessmeni americani, companii petroliere occidentale, diplomaţi israelieni şi importanţi membri ai comunităţii evreieşti, notează publicaţia americană The National Interest.

Teocraţilor iranieni nu le place caracterul laic al puterii din Azerbaidjan. Acest lucru nu este de mirare, deoarece milioanele de etnici azeri care locuiesc în nordul Iranului - sau aşa-zisul 'Azerbaidjan de Sud' - ar putea dori să trăiască mai liber, asemeni fraţilor lor din ţara vecină. Astăzi, Iranul desfăşoară o activitate de subminare împotriva Azerbaidjanului, plătind propăvăduitori în moschei, provocând o amplificare a extremismului religios şi organizând emisii radio şi televizate care promovează islamismul. Guvernul de la Baku este îngrijorat de creşterea numărului de organizaţii şiite radicale, care ar putea încerca să obţină puterea politică în ţară.

Potrivit The National Interest, contradicţiile dintre Iran şi Azerbaidjan sunt determinate nu doar de probleme religioase, ci şi de probleme geopolitice. Relaţiile dintre cele două ţări continuă să se deterioreze, deoarece Azerbaidjanul îşi dezvoltă în mod activ contactele cu 'sora sa mai mare' Turcia, precum şi cu SUA, Israel şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Astfel, Azerbaidjanul s-a pomenit între 'ciocanul sancţiunilor occidentale împotriva programului nuclear iranian' şi 'nicovala reacţiilor iraniene'. Sancţiunile sunt unele împovărătoare pentru Iran, ceea ce ar putea îndemna Teheranul să manifeste şi mai multă neîncredere faţă de vecinul său şi să devină şi mai agresiv, atenţionează publicaţia americană.

Interesele comune au dus la consolidarea relaţiilor dintre Azerbaidjan şi Occident. Pentru Baku acest parteneriat înseamnă că va obţine mai multe posibilităţi de a contracara influenţa Iranului în regiune. De exemplu, Israelul a livrat Azerbaidjanului arme în valoare de 1,6 miliarde de dolari şi intenţionează să construiască în această ţară o uzină pentru asamblarea de avioane fără pilot.

Armenia, aliata Iranului, aflată demult în conflict cu Azerbaidjanul din cauza enclavei Nagorno-Karabah, este furioasă: în cazul în care Washingtonul şi Tel Avivul vor decide să iniţieze un atac aerian asupra obiectivelor nucleare iraniene, Azerbaidjanul va căpăta o importanţă sporită. De altfel, potrivit The National Interest, este puţin probabil ca Baku să-şi ofere bazele aviatice pentru un asemenea atac: operaţiunea se va încheia, însă fără a schimba regiunea - geografia a condamnat Azerbaidjanul să fie vecină cu Iranul.

Securitatea Azerbaidjanului se numără printre interesele SUA legate de propria securitate naţională. Washingtonul ar trebui să joace un rol de lider în eforturile Occidentului de a stabili o bună cooperare cu Azerbaidjanul, în special în domeniul luptei antiteroriste, a conlucrării dintre serviciile secrete şi al întăririi securităţii frontaliere.

Pentru a contribui la aceasta, Administraţia Obama ar trebui să numească o personalitate puternică în funcţia de ambasador al SUA la Baku, în locul lui Matthew J.Bryza, al cărui mandat a expirat la sfârşitul lui 2011. Înainte de numirea lui Bryza, reşedinţa ambasadorului american la Baku a stat pustie mai mult de un an, fapt care îi irita puternic pe azeri. SUA nu au avut mulţi ani un ambasador nici la Aşhabad, de partea cealaltă a Mării Caspice. Un asemenea comportament nu ajută la dobândirea de noi prieteni şi la influenţarea statelor bogate în petrol, subliniază The National Interest.

SUA ar fi trebuit să ajute demult Armenia şi Azerbaidjanul să ajungă la un acord pe marginea Nagorno-Karabah, deoarece acest lucru ar face din Baku un partener strategic deplin al Washingtonului în regiune, nu doar un punct de transbordare spre Afganistan sau o 'staţie de benzină alternativă' în afara Golfului Persic.

În viitor, Baku ar putea juca un rol important în politica Occidentului faţă de Iran. Astăzi, Azerbaidjanul demonstrează un model laic unic într-un stat şiit, model bazat pe toleranţă şi care ar trebui să devină un etalon pentru alte ţări musulmane. În afară de aceasta, Azerbaidjanul este un mare furnizor de petrol şi gaz. De aceea, orice s-ar întâmpla în Iran, Baku trebuie să rămână un partener şi prieten de nădejde al SUA, conchide publicaţia americană.