Axa Obama-Merkel-Lagarde şi problema cipriotă (La Repubblica)

Preşedintele american Barack Obama încearcă să aplice faţă de Cipru 'modelul islandez': micii deponenţi rămân în siguranţă, iar cei bogaţi plătesc pentru criză. Astfel, Ciprul devine un mini-laborator care va funcţiona după modelul menţionat, notează cotidianul italian La Repubblica, preluat de Inopressa.ru.

În spatele Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află de fapt administraţia Barack Obama, care critică demult şi foarte vehement terapia pe care Uniunea Europeană (UE) a aplicat-o faţă de Grecia: politica austerităţii drastice duce la consecinţe sociale dramatice, fiind o spirală a recesiunii cu autoalimentare, atenţionează Casa Albă.

Casa Albă, FMI şi Wall Street au păreri comune şi pe marginea altei probleme: Europa plăteşte pentru întârzierile în crearea unui sistem bancar unic, cu reguli, verificări şi tehnici de supraveghere comune. Existenţa unui asemenea rai fiscal şi financiar precum Cipru, chiar în inima zonei euro, duce la confuzie, dacă este să priveşti de pe poziţiile unei uniuni federale funcţionale: este ca şi cum statul american Florida ar oferi azil şi protecţie băncilor ce se eschivează de la impozitele percepute în New York sau California.

Barack Obama încearcă fără succes să exercite presiuni asupra cancelarului federal german Angela Merkel, pentru a o convinge că 'din recesiune nu se poate ieşi pe calea măsurilor de austeritate', continuă cotidianul italian. Din fericire, Obama a convins de acest lucru FMI, care face parte din 'troică' şi care se ocupă de salvarea Ciprului. Axa FMI-Merkel a propus 'modelul islandez' pentru soluţionarea problemei cipriote: povara salvării celor două mari bănci din Cipru va fi pusă pe umerii acţionarilor şi titularilor de maxi-depozite, atât prin intermediul unei taxe unice mari, cât şi pe calea transferării activelor lor într-o 'bancă rea', ai căror acţionari vor deveni aceştia.

Măsura îi va afecta pe mulţi cetăţeni străini, în primul rând din Rusia. Casa Albă a prevăzut furia lui Vladimir Putin, chiar dacă a dorit să evite acest lucru într-o perioadă când tensiunea geopolitică (Siria, Iran) obligă la contacte permanente cu Moscova.

Iniţial, conducerea Ciprului intenţiona să-i salveze pe 'clienţii' săi exclusiv ruşi pe seama deponenţilor mici. Însă, o economie de piaţă obiectivă şi eficientă necesită ca pentru salvarea băncilor primii să plătească acţionarii, apoi proprietarii de obligaţiuni şi apoi titularii de depozite care depăşesc pragul de garantare. Micii deponenţi trebuie să fie cei mai protejaţi, explică La Repubblica.