Avertisment în legătură cu finanţarea "ilicită" a UE

Bundesbank din Germania a ridicat obiecţii serioase faţă de planurile summit-ului UE de a consolida Italia şi Spania prin canalizarea a până la 200 de miliarde de euro din rezervele băncii centrale prin intermediul Fondului Monetar Internaţional.

Liderii europeni au convenit la Bruxelles să mobilizeze rezervele celor 17 bănci naţionale din zona euro pentru a finanţa FMI, în speranţa că această măsură va aduce bani noi din China, Japonia şi alte puteri mondiale.

Andreas Dombret, un membru al consiliului Bundesbank, a declarat duminică că banca centrală din Germania nu poate lua parte la nici o formă de finanţare „ilicită” a statelor UEM cu probleme, spunând că pot fi utilizaţi mai mulţi bani numai pentru a sprijini activitatea normală a fondului.

"Banii nu pot migra într-o cupă specială care să fie utilizată exclusiv pentru Europa. Asta ar fi o încălcare clară a interdicţiei de finanţare monetară a statelor. Bundesbank a exclus în mod explicit acest lucru," a declarat el pentru ziarul Handelsblatt.

Domnul Dombret a menţionat că cota Bundesbank într-un astfel de pachet pentru FMI ar fi de 45 miliarde de euro şi este "în mod inerent riscantă." Aceasta ar necesita o indemnizaţie din partea parlamentului german. La rândul său, această indemnizaţie ar încălca plafonul de 211 miliarde de euro stabilit de Bundestag pentru planurile de salvare ale UE.

Mario Draghi, şeful Băncii Centrale Europene, a ridicat preocupări similare săptămâna trecută, avertizând că BCE nu este dispusă să folosească FMI ca şi conductă pentru pachete de salvare secrete, în Europa.

"Nu se pot canaliza bani într-un mod care ar eluda dispoziţiile tratatului. Credem că nu ar fi compatibil cu tratatul, dacă FMI ar folosi aceşti bani pentru a cumpăra exclusiv obligaţiuni europene", a declarat Draghi.

Sporind complicaţiile în Germania, preşedintele Bundestag Norbert Lammert a cerut ca planul summit-ului să fie votat de instanţa constituţională din Germania, avertizând că ideea de noi puteri atribuite comisarilor europeni de a interveni în bugetele naţionale ar putea intra în conflict cu suveranitatea fiscală germană.

Elementul summit-ului cu privire la rolul FMI pare să fi dus la concluzii eronate şi se confruntă cu critici din partea experţilor FMI şi cu ostilitate din partea Washingtonului.

Preşedintele american Barack Obama a declarat sâmbătă că "Europa este suficient de bogată, aşa încât nu există nici un motiv pentru care să nu poată rezolva această problemă. Nu vorbim despre o ţară săracă, ce nu are nici un fel de resurse."

SUA a declarat că nu va contribui la pachetul UE. Un grup de republicani de la Capitol Hill doresc măsuri mai dure, cum ar fi oprirea finanţării existente din partea SUA pentru FMI.

Mario Bleijer, fostul şef al băncii centrale din Argentina şi un expert al FMI, a declarat că Europa nu ar trebui să-şi arunce responsabilităţile în cârcă lumii.

"Propunerea de a utiliza FMI ca o conductă pentru resursele BCE - ocolind astfel restricţiile impuse de tratatele UE – şi oferind în acelaşi timp BCE statutul de creditor preferat, ar exacerba expunerea fondului la debitori riscanţi.”

"Acest acord ar putea fi privit ca un abuz nejustificat asupra vechimii fondului, care eliberează BCE pe nedrept de necesitatea impunerii propriilor condiţii asupra vreunuia dintre membrii săi", a adăugat domnul Bleijer.

Între timp, economistul şef al Fondul Monetar Internaţional, Olivier Blanchard, a declarat duminică că acordul pentru o integrare economică mai profundă încheiat de ţările europene, a fost un pas în direcţia potrivită, dar nu o soluţie completă pentru criza datoriilor din zona euro.

"Sunt, de fapt, mai optimist decât am fost cu o lună în urmă. Cred că s-au înregistrat progrese", a afirmat el la o conferinţă cu temă comercială din Tel Aviv. "Ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută este important: Este o parte a soluţiei, dar nu este soluţia." Blanchard nu a enumerat măsurile suplimentare care mai sunt necesare.

"Angajamentul de a ne da 200 de miliarde de euro face o diferenţă majoră, în sensul că putem merge şi la alte ţări şi să spunem "europenii ne-au dat bani, voi ne puteţi ajuta?", a spus Blanchard.

"Dacă asta ne oferă întreaga ‘bazucă’ sau nu, eu unul sper acest lucru."

Autoritatea bancară europeană a avertizat duminică creditorii să nu se fie prea restrictivi în faţa riscului, pentru că asta ar duce la o criză a creditelor.

De asemenea, ea a adăugat că autorităţile de reglementare nu vor permite o reducere a creditării ca un mijloc pentru îndeplinirea obiectivelor de reglementare de capital.

Ca urmare a crizei financiare, băncile şi-au schimbat comportamentul mult mai mult decât a realizat publicul, a declarat şeful EBA, Andrea Enria, pentru revista germană Der Spiegel.

"În acest moment, preocupările noastre au trecut la cealaltă extremă, şi anume că băncile s-ar putea opune acum prea tare riscului, producând în cele din urmă o criză severă a creditelor", a menţionat doamna Enria.

Experţi din zona euro, BCE şi FMI reiau luni discuţiile cu guvernul grec, pentru un al doilea plan de salvare. La trei zile după un summit decisiv în legătură cu zona euro de la Bruxelles, Matiaş Mors din partea zonei euro, Klaus Mazuh din partea BCE şi Pol Thomsen din partea FMI, au reveni în Grecia pentru "o etapă-cheie" în procesul de salvare a economiei elene, a declarat Ministrul de Finanţe Evangelos Venizelos.

"Vom începe în această săptămână la Atena două proceduri foarte importante de implementare a unui nou împrumut stabilit la Bruxelles, pe 26-27 octombrie," şi negocierile cu creditorii pentru a şterge 50% din datoria greacă, a declarat ministrul grec, la Bruxelles.