Avem suficiente capacităţi, putem realiza lucruri la nivel cu bărbaţii

Nimeni nu va contesta faptul că doamnele şi domnişoarele din societatea noastră sunt inteligente, ca ele perseverează la carte şi în realizarea scopurilor propuse. În perioada 2004-2012, de exemplu, Guvernul RM a acordat prin concurs tinerilor doctoranzi 168 de burse de excelenţă şi 49 de burse nominale, în total 217. Câştigători ai acestor burse – stimulent important şi prestigios pentru un tânăr cercetător – au devenit 62,7% domnişoare şi 37,3% băieţi.

Un alt exemplu concludent, în anul 2011 Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare a conferit grade ştiinţifice de doctor la 172 de persoane, dintre care 100 sunt femei sau 58 procente din numărul total. Ataşamentul pentru cunoaştere al doamnelor noastre ni-l confirmă şi un alt indicator statistic gender: în anul de referinţă, conform datelor CNAA, au devenit conferenţiari universitari şi conferenţiari cercetători 123 de persoane, inclusiv 71 femei sau aproape 58 de procente. După cum vedem, în prima etapă a vieţii lor, femeile sunt lideri în avansarea pe traseul cercetării şi învăţământului universitar.

În continuare, situaţia se inversează – lideri în domeniu devin bărbaţii. Bunăoară, potrivit aceleiaşi surse, în anul 2011 a fost conferit titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar şi profesor cercetător la 20 de persoane, între ele... doar 3 femei. Din 18 doctori habilitaţi doar 6 sunt femei. În cadrul sistemului de pregătire a cadrelor ştiinţifice, activează în prezent 361 specialişti de înaltă calificare, abilitaţi cu dreptul de a conduce doctoratul, 250 bărbaţi (69,2%) şi 111 femei (30,8%). Ca rezultat, pârghiile de conducere nu numai pe acest segment, dar şi în ansamblu pe societate le revin bărbaţilor.

În cadrul unui interviu, academicianul Valeriu Canter, preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, a comentat această situaţie în felul următor: „La prima etapă a formării profesionale doamnele şi domnişoarele sunt relativ libere, ele fiind mai sârguincioase, se consacră deplin studiilor universitare avansate, procesului cercetării şi pregătirii tezei de doctorat. Cât priveşte următoarele etape, avansarea ştiinţifică a multora din ele se opreşte: lideri incontestabili devin bărbaţii. Situaţia poate fi explicată astfel: fetele se căsătoresc, apar copiii şi ele se dedică plenar grijilor cotidiene. Dar nu numai prin aceasta se poate explica fenomenul finalizării carierei ştiinţifice a multor doamne cu susţinerea primei teze de doctor. De regulă, femeia nu va fi sprijinită de soţ în aspiraţia ei de a susţine habilitatul, care necesită mult sacrificiu familial şi profesional. Totodată, şi conducătorii de instituţii din sfera ştiinţei şi inovării vor acorda prioritate bărbaţilor la angajare, care sunt disponibili mai mult timp pentru serviciu şi nu-şi vor lua concediu de boală pentru copiii minori”.

Când se va schimba situaţia în domeniu, există pronosticuri? De această dată preşedintele CNAA a detaliat: „În primul rând, este necesar să schimbăm mentalitatea noastră patriarhală şi să abordăm lucrurile de pe poziţii obiective şi imparţiale, să conştientizăm că sunt domenii de investigaţie unde femeia este net superioară bărbatului, că numai prin implicarea activă a femeii se poate asigura echilibrul dezvoltării fireşti a lucrurilor. În al doilea rând, trebuie să cunoaştem bunele practici din ţările avansate în promovarea femeilor în cercetare şi învăţământul superior, ajustând cadrul legislativ şi implementând mecanismele necesare. Şi nu, în ultimul rând este necesară consolidarea componentei feminine la toate nivele în implementarea dezideratului: 'Noi avem capacităţi suficiente, noi putem realiza lucruri la nivel cu bărbaţii, iar pe unele segmente şi mai bine, în virtutea specificului nostru.'”

Deocamdată puţine femei sunt promovate în Guvern şi în Parlament, la conducerea structurilor din sistemul judiciar etc. Printre cei 100 de membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei rămân doar 2 femei, din 26 de rectori ai universităţilor de stat şi private sunt la conducere doar... 8 femei. După cum se vede din dezbaterile din societate, nu va aleasă în calitate de preşedintă a ţării şi prima candidatură propusă oficial – o femeie.