Autonomia găgăuză i-a dat o palmă Chişinăului (presa)

Referendumul din 2 februarie care urmează să se desfăşoare în autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova nu va avea valoare juridică, dar totuşi reprezintă 'o palmă dată Chişinăului', comentează vineri presa de la Chişinău.

'Referendumul găgăuz, fără efecte juridice', titrează Jurnal de Chişinău. Referendumul organizat de Găgăuzia nu va avea valoare juridică, iar rezultatele acestuia vor fi utilizate cel mai probabil ca argument politic în campania electorală, consideră expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu. Creşterea numărului provocărilor în regiunea găgăuză nu are loc fără concursul Kremlinului, opinează expertul, iar autorităţile de la Chişinău trebuie să recunoască faptul că pe parcursul ultimelor două decenii au ratat un dialog constructiv cu Comratul.

Pe de altă parte, sociologul Lilian Negură scrie în Jurnal de Chişinău că referendumul ar fi putut fi un excelent pretext pentru a face o campanie pentru promovarea integrării europene a Republicii Moldova şi dezavantajele provocărilor din Găgăuzia ar fi putut fi transformate în avantaje. Totodată, autorul regretă că vizita autorităţilor de la Chişinău la Comrat a avut loc atât de târziu, căci dacă această delegaţie s-ar fi deplasat cu câteva luni mai devreme, imediat după ce s-au observat tentativele de organizare a unor provocări, lucrurile nu ar fi ajuns atât de departe. În concluzie, scrie autorul, 'e timpul ca elitele să coboare mai aproape de oameni'.

În aparenţă, vizita lui Igor Corman şi Iurie Leancă la Comrat, întâlnirea cu başcanul şi deputaţii Adunării Populare, s-a încheiat cu nimic, comentează şi Ziarul Naţional. Nu s-a ajuns la un dialog, fiecare parte şi-a spus monologul pregătit de acasă, iar imediat după plecarea preşedintelui parlamentului şi premierului, conducerea autonomiei a rămas să discute despre... organizarea referendumului care nu are un alt rost decât umilirea Chişinăului. 'E o palmă simbolică dată în văzul lumii guvernării proeuropene din partea adepţilor integrării eurasiatice', potrivit Ziarul Naţional.

Autorul îndeamnă Chişinăul să-şi păstreze calmul şi să încerce să dialogheze cu găgăuzii în mod direct. 'Să meargă în localităţile Autonomiei. S-ar putea ca simplii cetăţeni să fie mai raţionali decât politicienii locali', scrie Ziarul Naţional.

Timpul îndeamnă cetăţenii Republicii Moldova să se declare români la recensământul general al populaţiei, care se va desfăşura în aprilie. 'E timpul ca noi, naţiunea titulară a R. Moldova, să avem demnitate şi să declarăm cine suntem şi ce limbă vorbim! Recensământul ne oferă o şansă rară (o dată în 10 ani) să oprim umilitoarele campanii media ruseşti despre aceea că românii din R. Moldova sunt o 'minoritate naţională' la ei acasă', scrie Constantin Tănase.

România i-a acordat Republicii Moldova automate şi tehnică militară în timpul conflictului armat din Transnistria din 1992, scrie ziarul în limba rusă Moldavskie Vedomosti, care citează o carte de memorii a primului preşedinte de la Chişinău, Mircea Snegur. În schimbul armamentului, Republica Moldova i-a oferit României un avion de luptă MIG 29.

'Modernizăm agricultura cu fonduri UE', titrează Adevărul, care se referă la întrunirea de joi de la Chişinău a miniştrilor agriculturii din statele-membre UE şi din ţările Parteneriatul Estic, comisari europeni şi fermieri din Moldova, care au discutat despre provocările cu care se confruntă agricultura din această parte a Europei. Programul European de Vecinătate pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (ENPARD) i-ar putea ajuta pe fermieri să-şi soluţioneze problemele, să se alinieze la standardele UE şi să beneficieze de piaţa europeană, odată cu crearea zonelor de liber schimb. Pentru aceasta, Republica Moldova ar trebui să declare agricultura şi dezvoltarea rurală prioritate naţională, aşa cum a făcut-o Georgia, care beneficiază de anul trecut de fonduri europene.