„Atracţie nucleară” între Cehia şi Slovacia
Guvernele Cehiei şi Slovaciei au convenit, în cadrul unei şedinţe comune, să-şi coordoneze politica externă pe marginea celor mai sensibile probleme. Pentru început, cele două republici vor face front comun împotriva acelor ţări din Uniunea Europeană care cer să se renunţe total la energetica nucleară. Experţii vorbesc deja despre un prim pas spre recrearea Cehoslovaciei.
Şedinţa comună, prezidată de premierii Petr Necas şi Robert Fico, s-a desfăşurat în localitatea Uherske Hradiste din sud-estul Cehiei. În deschidere, membrii ambelor cabinete de miniştri au băut câte un păhărel de rachiu. 'Pentru a ne încălzi', a explicat Necas. Într-adevăr, vremea în Cehia s-a răcit foarte tare, însă toţi au înţeles că gestul era menit mai degrabă să promoveze siguranţa alcoolului ceh, după ce în ultima lună din cauza intoxicării cu alcool în această ţară au murit 30 de oameni, explică ziarul rus Kommersant.
După aceasta, guvernele au trecut la lucruri concrete: au discutat despre cooperarea în domeniul energeticii nucleare, unde poziţia ambelor ţări coincide, opunându-se 'mainstreamului verde' din UE. Germania a anunţat că renunţă în totalitate la energetica nucleară şi pe aceeaşi cale au luat-o mulţi alţi membri ai UE, dintre marile puteri europene continuând să-şi dezvolte energetica nucleară doar Franţa. Astfel, Cehia şi Slovacia îşi apără dreptul la reactoarele lor nucleare.
Potrivit Kommersant, acest lucru nu este de mirare: centralele 'Temelin', 'Dukovany' (Cehia) şi 'Mochovce' (Slovacia' joacă un rol important în politica energetică a ambelor ţări. Mai mult decât atât, concernul ceh CEZ şi-a făcut publică intenţia de a investi în dezvoltarea singurei centrale din ţara vecină.
Tocmai problema centralelor nucleare este una dintre cele mai sensibile în relaţiile Cehiei şi Slovaciei cu Austria vecină )centralele se află în apropierea graniţelor cu această ţară(. La iniţiativa Austriei, în cadrul UE a fost pusă nu o singură dată problema privind securitatea reactoarelor ceheşti, Viena încercând să împiedice, în 2008, şi reluarea lucrărilor la centrala slovacă. Însă, deocamdată, eforturile 'verzilor' şi diplomaţilor sunt zadarnice.
Unanimitatea de opinie în domeniul energetic le-a permis premierilor ceh şi slovac să anunţe, la finalul reuniunii, că actualele relaţii dintre ţările lor sunt unele 'minunate'. În pofida faptului că în Cehia la conducere se află o coaliţie de centru-dreapta, iar în Slovacia socialiştii, între cei doi foşti parteneri din Federaţia Cehoslovacă nu există contradicţii serioase. Este adevărat că politologii afirmă că acest lucru este mai degrabă o aparenţă, deoarece cele două ţări încearcă să ocolească problemele care ar putea stârni dispute.
Politicienii slovaci, ca şi societatea slovacă în general, sunt mai proeuropeni decât vecinii lor, tocmai acest lucru aducând Slovacia în zona euro în 2009. Este adevărat că astăzi, în condiţii de criză, comportamentul eurosceptic al Cehiei pare mai raţional, mai ales după ce slovacii au fost nevoiţi să aloce 400 de milioane de euro pentru salvarea Greciei.
Liderii ambelor ţări demonstrează unitate tocmai acum, când se împlinesc 20 de ani de la 'divorţul de catifea'. Destrămarea federaţiei a devenit rodul acordurilor interguvernamentale din 1992, încheiate în pofida voinţei atât ultimului preşedinte cehoslovac Vaclav Havel, cât şi majorităţii cetăţenilor. Pentru destrămarea Cehoslovaciei se pronunţau, la sfârşitul lui 1992, 33% dintre slovaci şi 22% dintre cehi, iar împotrivă 47% şi respectiv 60%. Un referendum nu a fost însă organizat, aminteşte cotidianul rus.
După zece ani, în 2002, societatea cehă nu era atât de hotărâtă în această privinţă: 43% considerau destrămarea federaţiei un pas corect, iar 46% - greşit. În prezent, adepţii existenţei separate a celor două ţări predomină în Cehia, în timp ce în Slovacia adversari ai 'divorţului de catifea' sunt în continuare mai mulţi decât adepţi.
De altfel, nostalgia pentru Cehoslovacia nu influenţează foarte tare realităţile din ambele părţi ale fostei federaţii. Graniţa dintre cele două ţări, care a existat 11 ani, a dispărut practic în 2004, o dată cu aderarea Cehiei şi Slovaciei la UE. Cu toate acestea, contacte culturale şi de zi cu zi devin tot mai puţine: în luna august, Centrul pentru studierea de limbi străine din cadrul Universităţii din Brno a adăugat versiunea cehă la cursul online de limbă slovacă, oferit gratis celor interesaţi. Explicaţia este simplă: potrivit sociologilor şi lingviştilor, în pofida apropierii dintre cele două limbi, tineretul ceh îi înţelege tot mai greu pe vecinii estici. În schimb, politicienii par să găsească deocamdată limbă comună, conchide Kommersant.
