Atentatul de la Genova: revine terorismul Brigăzilor Roşii?

Directorul executiv al secţiunii nucleare a companiei Ansaldo, Roberto Adinolfi, a fost împuşcat luni în picior, în oraşul italian Genova. Atacatorii sunt necunoscuţi, lipseşte revendicarea, dar 'tehnica' este cea a Brigăzilor Roşii, spun anchetatorii, iar Ministerul italian de Interne exclude pista personală, scrie la Repubblica în ediţia de marţi.

'Este ca şi cum au vrut să spună: 'Să începem din nou ca acum 40 de ani' ', a declarat o sursă agenţiei italiene de presă ANSA, adăugând că atacul ar putea fi un semnal dat celulelor latente pentru a-şi lansa operaţiuni proprii.

Potrivit ziarului britanic The Guardian, Adinolfi pleca din locuinţa sa din Genova atunci când un bărbat purtând o cască de motociclist l-a împuşcat în picior cu un pistol Tokarev, fugind apoi cu un complice pe o motoretă furată, care a fost găsită ulterior de poliţie. Genunchiul drept al lui Adinolfi a fost fracturat, dar el nu se află în stare gravă.

Există suspiciuni că atentatul de luni a fost conceput pentru a transmite un mesaj, scrie ziarul britanic.

La Repubblica aminteşte că Ansaldo din Genova, a fost în anii '70 scena unei serii de acţiuni şi vătămări corporale cunoscute sub denumirea de 'gambizzazioni' - neologism creat pentru leziuni la nivelul gambelor în care s-au specializat Brigăzile Roşii, o modalitate de atentat care maximalizează durerea şi umilinţa victimei, forţând-o să se târască.

Doar revenirea terorismului mai lipsea pe scena Italiei lovită de criză, cu ritualul şi simbologia lui, notează ziarul italian. Oare Adinolfi, care conduce secţiunea nucleară, a fost împuşcat pentru această sarcină specifică? Este posibil ca atacatorii să fi vânturat astfel un absurd ''stindard anti-atomic'', ca şi cum nu ar fi existat referendumul popular în care italienii s-au exprimat deja clar, la 13 iunie 2011, respingând planurile guvernului conservator al fostului premier Silvio Berlusconi de a reintroduce energia nucleară. Italia a interzis-o prima dată într-un referendum din 1987, care a avut loc în urma dezastrului nuclear de la Cernobâl din Ucraina.

Atacurile teroriste individuale rănesc nu doar victima ci şi democraţia, dar statul de drept cu procesele sale, este adevărat lente, este unicul în măsură să-i identifice pe cei responsabili pentru dezastrele industriale. Mulţi directori, şefi de departamente au fost răniţi sau ucişi în anii '70 în atentate care reprezintă negarea principiilor a decenii de lupte sindicale.

Italia a lăsat în urmă anii '70 marcaţi de terorism. Nu mai există mediul de cultură ideologic care alimentează terorismul şi nici obiceiul răspândit al practicilor violente. Se speră că nu se va încearca să se exploateze atentatul de luni, incriminând alte forme de disidenţă, sau chiar disconfortul social.

Procurorul-şef din Genova, Michele Di Lecce, a declarat că nu poate exclude un act de 'terorism', dar a precizat că nimeni nu a revendicat încă atentatul.

Au fost citaţi anchetatori care au afirmat că suspectează grupuri anarhiste de extrema-stângă cunoscute ca active la Genova şi care recent au pledat pentru 'acţiune armată''.

''Bănuiesc că este vorba de un grup mic, posibil de anarhişti, mai degrabă decât de Brigăzile Roşii, chiar dacă continuarea crizei economice creşte riscul revenirii la acţiune din partea unor grupuri mai mari', a declarat pentru The Guardian Stefano Silvestri, un expert în securitate de la think-tank-ul italian IAI.

În decembrie, un grup anarhist italian a revendicat responsabilitatea pentru o scrisoare-capcană trimisă la sediul agenţiei de colectare a impozitelor Equitalia, care l-a orbit aproape pe un manager.

'Daca anarhiştii nu au ucis încă pe cineva, este doar o chestiune de şansă', a avertizat ofiţerul superior de poliţie Antonio Manganelli, la o audiere parlamentară din februarie.

Atentatul a avut loc în contextul în care premierul Mario Monti intenţionează să reducă datoria crescândă a Italiei, majorând impozitele şi reducând pensiile, pe fondul creşterii ratei şomajului.

Atacul de luni a fost 'un semn îngrijorător privind tensiunile şi violenţa în creştere', în Italia, a declarat Pier Luigi Bersani, liderul Partidului Democrat de centru-stânga. 'Trebuie să se facă lumină asupra acestui incident iar democraţia trebuie apărată', a spus el, adăugând că Italia 'a plătit deja un tribut greu de sânge'.

În contextul în care ministrul muncii şi politicii sociale, Elsa Fornero, încearcă să flexibilizeze legislaţia rigidă privind locurile de muncă, ea a fost avertizată asupra asasinatelor comise de Brigăzile Roşii în 1999 şi 2002 împotriva a doi consilieri guvernamentali care au căutat, de asemenea, modalităţi de a permite întreprinderilor să angajeze şi să concedieze mai uşor.

Finmeccanica, compania din domeniul apărării controlată de stat, care are o participaţie majoritară în Ansaldo Nucleare, încearcă să crească eficienţa la nivel de grup, prin reduceri de personal, fapt care a generat proteste în timpul cărora angajaţii au blocat drumuri şi căi ferate. Chief financial officer al Finmeccanica, Alessandro Pansa, a declarat că compania nu va fi 'intimidată' de atentatul de la Genova.

Potrivit website-ului său, Ansaldo Nucleare are birouri la Moscova şi Bucureşti precum şi participaţii în două companii din străinatate: NNS în Franţa şi ANSERV în România, notează Chicago Tribune.

Există coincidenţe semnificative, aminteşte La Repubblica. La 9 mai, se va marca Ziua memoriei dedicată victimelor terorismului. Atentatul de la Genova reproduce ca modalitate nenumăratele atentate care au punctat anii '70 şi '80. De aici importanţa ceremoniei civile care se va desfăşura miercuri, ca în fiecare an, la palatul Quirinale.