Astana: Liderii religioşi mondiali acuză politicienii pentru problemele şi conflictele globale prezente
Cel de-al 5-lea Congres al Religiilor Mondiale şi Tradiţionale s-a desfăşurat în perioada 10-11 iunie în Astana, fiind concentrat pe colaborare în vederea prevenirii violenţelor, oferind în acelaşi timp Kazahstanul drept un model de armonie religioasă şi culturală, susţine Astana Times.
“O trăsătură distinctă a acestui forum este discutarea relaţiei dintre culturi şi religii în interesul păcii şi stabilităţii pe planetă”, a declarat preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev în discursul său din sesiunea plenară a Congresului. “Importanţa unei astfel de discuţii este întărită de dezvoltarea tulburătoare a situaţiei globale. Astăzi, lumea se află practic într-o stare periculoasă de nesiguranţă.”
Delegaţii la Congres au condamnat în repetate rânduri violenţa comisă în numele religiei, Nazarbaiev susţinând că încercările de a folosi Islamul pentru a justifica extremismul şi terorismul sunt “blasfemii”, adăugând că orice religie este “măreaţă” dacă susţine pacea şi unitatea.
La acest congres au participat delegaţii din peste 40 de ţări, precum şi secretarul general al ONU Ban Ki-moon şi preşedintele finlandez Sauli Niinisto. În prima zi de discuţii au fost incluse teme precum “Lideri politici şi religioşi: Responsabilitatea faţă de Umanitate” şi “Influenţa religiei asupra tineretului: Educaţie, ştiinţă, cultură şi mass media”.
Ban a comentat rolul religiei într-o “lume aflată în tranziţie”. În condiţiile extinderii urbanizării şi imigraţiei şi a nevoii pentru o dezvoltare echitabilă, peisajul securităţii globale se află într-o stare de continuă schimbare, a declarat el.
“Suntem prima generaţie care poate pune capăt sărăciei globale şi ultima generaţie care poate adresa problema încălzirii globale înainte să fie prea târziu. Dar, de asemenea, înfruntăm riscuri enorme. Conflicte civile, terorism, crimă organizată, trafic de droguri şi crize de sănătate care ameninţă milioane de oameni. Aceste pericole transcend graniţele naţionale. Liderii religioşi – tradiţionali şi non-tradiţionali – au de jucat un rol important. În vremuri de nelinişte, liderii religioşi trebuie să ofere o unitate bazată pe valori pentru a ţine comunităţile unite şi pentru a oferi un teren comun pentru rezolvarea problemelor şi atingerea păcii”, a declarat Ban.
Acest lucru poate fi făcut prin dezvoltarea dialogului, încurajarea bunătăţii şi promovarea valorilor comune, a adăugat Ban. “Liderii religioşi mondiali trebuie să îşi înveţe adepţii adevăratul sens al reconcilierii, înţelegerii şi respectului reciproc. Liderii religioşi au obligaţia de a vorbi când aşa zişii adepţi ai credinţei lor comit crime în numele acesteia.”
Alţi participanţi care au luat cuvântul au notat potenţialul Congresului de a menţine dialogul deschis în vremuri de conflict şi de a genera idei care să poate fi transmise organismelor însărcinate să ia decizii. Ayatollahul Mohsen Araki din Iran, şeful Forumului Mondial al Şcolilor Filosofice Islamice, luând cuvântul la o conferinţă de presă după o sesiune de discuţii, a declarat: “Această conferinţă este foarte benefică pentru a oferi unele soluţii sau unele idei în vederea rezolvării problemelor dintre religii, dintre oamenii care urmează diverse credinţe”. De asemenea, el a comentat faptul că acest Congres ar putea în particular, din moment ce se desfăşoară într-o ţară musulmană, să prezinte o rută islamică către pace.
Totuşi, a notat el, “problema reală este de natură politică, nu religioasă. ... Politicienii trebuie să facă ceva pentru a rezolva problemele din Siria, Irak, Yemen. ... Cel mai important lucru este că politicienii, în special politicienii din marile puteri, nu au o voinţă puternică pentru a rezolva problema. Ei câştigă de pe urma acestei probleme din regiunea noastră. Ei beneficiază de pe urma ciocnirii ... dintre diverse religii”, a declarat el. Dacă politicienii ar putea să fie uniţi, atunci soluţiile nu ar fi greu de găsit, a adăugat Araki. Dar acest Congres poate să “ofere unele soluţii practice pentru problemele dintre ţări, dintre secte, dintre diferite credinţe din această regiune şi din regiunea noastră. Şi sper că această conferinţă poate să facă ceva în acest domeniu”, a concluzionat ayatollahul Araki.
În remarcile sale, Nazarbaiev a comentat asupra importanţei dezvoltării unui nou model de securitate. Acest dialog “trebuie să includă principiile egalităţii, al respectului mutual şi al respectului pentru interesele fiecăruia, al cooperării, tolerantei şi înţelegerii reciproce. Nu există nicio alternativă la dialog în toate sferele secolului 21”, a declarat el.
Acesta a cerut, totodată, ca toate conflictele militare să înceteze, iar taberele care se războiesc să îşi negocieze acordurile de pace. Exercitarea forţei în rezolvarea conflictelor trebuie să înceteze şi liderii politici trebuie să “nu mai răspândească neîncredere în lumea modernă.”
Nazarbaiev a folosit oportunitatea pentru a critica din nou sancţiunile care au fost aplicate reciproc de Occident şi Rusia. Sancţiunile trebuie de asemenea să fie suspendate, a declarat el, notând că ele afectează “ţările din lumea a treia şi oamenii de rând.”
El a mai cerut mass mediei şi Internetului să nu se mai lase folosite ca purtătoare de cuvânt pentru "ură". “Trebuie să amplificăm responsabilitatea morală a patronilor entităţilor media şi a tuturor celor care se numesc cea de-a patra putere”, a declarat el, conform The Astana Times.
Nazarbaiev a oferit Kazahstanul ca un exemplu delegaţiilor la Congres. “Am arătat lumii că inevitabilitatea fatală a conflictului dintre religii şi culturi nu există în societatea noastră. Prin urmare, [conflictul] poate fi evitat şi la orice nivel al politicii internaţionale. Am demonstrat că atitudinile tolerante din cadrul societăţii [noastre] sunt chestiuni de responsabilitate conştientă din partea statului, a organizaţiilor religioase şi a cetăţenilor de rând. ... Noi vedem Congresul Liderilor Religiilor Mondiale şi Tradiţionale prin prisma recunoaşterii globale a succesului experienţei noastre”, a mai adăugat preşedintele kazah.
Jean-Louis Tauran, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialog Interreligios în Curia Romană, a întărit aceste idei când a numit Kazahstanul drept un exemplu al unei societăţi care rămâne seculară şi totuşi respectă diferenţele religioase.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
