Associated Press: Moartea unui băiat declanşează o dezbatere despre câinii comunitari din Bucureşti

Numărul mare de câini comunitari de pe străzile din Bucureşti, moştenire a comunismului şi a perioadei care i-a urmat, poate avea consecinţe letale, aşa cum a arătat-o moartea unui băiat de patru ani săptămâna trecută, motiv pentru care municipalitatea vrea să acţioneze, comentează marţi agenţia Associated Press.

Primăria a anunţat organizarea unui referendum pentru a decide soarta zecilor de mii de câini comunitari din Capitală, care se află zilnic la originea a zeci de atacuri asupra oamenilor, care au nevoie de îngrijiri medicale.

'Vom face exact ceea ce va dori populaţia Bucureştiului', a spus primarul Sorin Oprescu săptămâna trecută, la anunţarea referendumului care va avea loc la 6 octombrie.

Numărul de câini comunitari din acest oraş cu o populaţie de două milioane de locuitori a crescut rapid, în contextul în care Capitala s-a extins în foste zone rurale după căderea comunismului în 1989, scrie Associated Press.

Spitalul 'Matei Balş', care se ocupă de boli infecţioase, a tratat 9.760 de persoane muşcate de câini în primele opt luni ale anului, un sfert dintre victime fiind copii, potrivit purtătorului de cuvânt al unităţii medicale, Cătălin Apostolescu.

Moartea copilului de patru ani care se juca în parc cu fratele său mai mare a stârnit o nouă dezbatere înflăcărată privind eutanasierea câinilor comunitari.

La o zi după atacul fatal, preşedintele Traian Băsescu, un susţinător vocal al eutanasierii câinilor comunitari, a cerut guvernului condus de premierul Victor Ponta să adopte o lege care să permită omorârea câinilor comunitari. 'Oamenii sunt mai presus de câini', a spus şi Ponta.

Sute de persoane au demonstrat pentru şi împotriva măsurii şi au promis să continue să mărşăluiască în zilele următoare. Legislaţia actuală nu permite decât eutanasierea câinilor bolnavi, notează AP.

Organizaţia de protecţie a animalelor Vier Pfoten susţin că în Bucureşti sunt 40.000 de câini comunitari, în timp ce Primăria afirmă că numărul lor este de 64.000.

Nu există cifre de la sfârşitul perioadei comuniste, însă locuitorii Bucureştiului îşi amintesc că populaţia de câini comunitari a explodat după prăbuşirea comunismului.

'Vrem o capitală civilizată, nu vrem o junglă. Voi vota pentru eutanasiere. Merg cu maşina în cea mai mare parte a timpului, însă când mă plimb prin cartier, mereu mă uit în spate. Dacă nu îi oprim acum, câinii vor prelua controlul', a declarat Alina Suiu, o coafeză de 27 de ani.

Vier Pfoten susţine că soluţia nu o reprezintă uciderea câinilor comunitari, ci sterilizarea lor. Organizaţia a sterilizat 10.400 de câini în Bucureşti începând din 2001, însă afirmă că problema trebuie abordată la scară mare, deoarece depăşeşte capacităţile grupurilor de protecţie a animalelor.

'Noi sterilizăm unul şi în acelaşi timp se nasc alţi cinci. Avem nevoie de sterilizări în masă', a spus Livia Cimpoeru, purtătoare de cuvânt a organizaţiei.

Băsescu, care spune că este un iubitor de animale, a adoptat trei câini comunitari şi le cere şi altora să facă acelaşi lucru. Însă susţine că acei câini comunitari care nu sunt adoptaţi ar trebui omorâţi.

Controversa a stârnit o tensiune atât de mare, încât Brigitte Bardot, fosta actriţă franceză devenită activistă pentru drepturile animalelor, a intervenit în dezbatere.

Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Băsescu şi publicată pe site-ul fundaţiei sale, ea se declară 'extrem de şocată' de 'răzbunarea care se va abate asupra tuturor câinilor din România, chiar şi asupra celor mai blânzi'.

Bucureştiul are în mod istoric o populaţie înfloritoare de câini comunitari. Probleme s-a acutizat în perioada comunistă, când fostul lider comunist Nicolae Ceauşescu a demolat mari porţiuni din oraş, iar locuitorii au fost forţaţi să se mute în blocuri de apartamente.

'Când au avut loc marile demolări, multe case au fost dărâmate, iar proprietarii s-au mutat în apartamente şi nu şi-au putut lua câinii cu ei. Oamenii sunt iresponsabili, îşi abandonează câinii şi există o înmulţire pe cale naturală', a spus Cimpoeru.