Articolul 50 a fost declanşat miercuri. Ce înseamnă Brexitul pentru centrul financiar londonez

Miercuri, guvernul britanic a declanşat Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona şi va începe în mod oficial negocierile pentru a ieşi din Uniunea Europeană (UE).

Primul pas a fost înmânarea unei scrisori de către reprezentantul permanent al Marii Britanii în UE, Tim Barrow, preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk.

Tusk va răspunde scrisorii într-un interval de 48 de ore, apoi vor începe doi ani de negocieri pe tema ieşirii Marii Britanii din UE.

Ce fel de acord va obţine Marea Britanie?

Potrivit unui articol publicat de Business Insider, nu există nicio garanţie că Marea Britanie va obţine un acord la sfârşitul celor doi ani. Înainte de a negocia un acord de liber schimb semnificativ, cele două părţi trebuie să clarifice modul în care vor fi trataţi cetăţenii UE în Marea Britanie, precum şi cetăţenii britanici în UE.

Pe lângă această problemă, mai există aşa-zisa factură pentru Brexit.

UE a cerut ca Marea Britanie să plătească suma de 60 miliarde de euro reprezentând achitarea datoriilor înainte de plecarea din UE, acord pe care Londra a declarat că nu îl va semna. Această situaţie ar putea fi suficientă pentru a submina negocierile de la bun început.

“Acceptarea unei plăţi de ieşire va fi dificilă din punct de vedere politic pentru ambele părţi. Unii observatori văd o probabilitate mai mare de 30% ca discuţiile să eşueze în această primă etapă”, au declarat analişti BAML (Bank of America Merrill Lynch) într-o notificare trimisă clienţilor săi la începutul acestei luni.

După ce va fi depăşit acest obstacol, indiferent dacă acordul de liber schimb poate fi negociat în timpul rămas la dispoziţie, este probabil ca acesta să nu includă un "paşaport" financiar. Premierul Theresa May a dat prioritate probemei imigraţiei faţă de apartenenţa la piaţa unică europeană, pierzând automat accesul la serviciile financiare.

Ce este paşaportul financiar?

În prezent, băncile cu sediul în Marea Britanie pot oferi gratuit servicii în UE pe baza unui sistem de tip "paşaport", considerat drept cea mai importantă caracteristică a pieţei unice europene pentru societăţile financiare. Însă, după Brexit, păstrarea acestui sistem este puţin probabilă.

Paşaportul este, în esenţă, un sistem de reglementări financiare comune pe care toate ţările din reţeaua paşaportului trebuie să îl aplice şi care, în cazul Marii Britanii, permite băncilor cu sediul în aceasta ţară să acceseze clienţi şi pieţe financiare din blocul comercial al UE.

De exemplu, o bancă americană sau japoneză poate înfiinţa o filială în Londra şi de acolo să opereze în diverse sucursale pe continentul european. Dacă Marea Britanie îşi pierde paşaportul, acele sucursale nu vor fi conectate cu nicio ţară din piaţa unică UE şi, prin urmare, nu vor putea să-şi ofere serviciile.

Pierderea dreptului de a avea paşaport va fi devastatoare pentru Londra. Autoritatea pentru conduita financiară ce reglementează piaţa financiară în Marea Britanie, Financial Conduct Authority (FCA), a declarat la începutul acestui an că 5.500 de companii britanice se bazează pe dreptul de paşaport, având un venit de 9 miliarde de lire sterline (peste 10 miliarde de euro).

De asemenea, ar fi o veste proastă şi pentru economia Marii Britanii în ansamblu, potrivit economiştilor de la Berenberg, una dintre cele mai vechi bănci din Europa, într-o notificare trimisă clienţilor săi în această săptămână: “Ne aşteptăm ca Marea Britanie şi celelalte 27 de state din UE să găsească o soluţie ca să acopere aproape toate produsele şi unele servicii, dacă Marea Britanie îşi pierde dreptul la paşaportul UE pentru servicii financiare. Brexitul va reduce rata creşterii [economice] potenţiale pe termen lung a Marii Britanii de la 2,2% (rata de dinaintea Brexitului) la 1,8%”.

De ce sunt îngrijorate băncile?

Majoritatea băncilor au recunoscut că Marea Britanie îşi va pierde probabil paşaportul financiar.

Industria financiară este îngrijorată că, la sfârşitul celor doi ani de negocieri privind Brexitul, Marea Britanie se va afla pe marginea prăpastiei atunci când paşaportul financiar va fi suspendat.

Băncile sunt organizaţii uriaşe şi mutarea personalului şi schimbarea operaţiunilor ar putea fi un proces de durată, astfel încât ele fac presiuni pentru un aranjament de tranziţie, care să includă eliminarea treptată, pe durata a aproximativ 10 ani, a paşaportului financiar britanic, lucru care le va permite să se acomodeze la noua situaţie.

Principala temere este aceea că guvernul britanic nu este destul de preocupat de potenţialul haos pe care l-ar produce această situaţie, şi, astfel, nu depune eforturi pentru a obţine un acord de tranziţie. Aceasta este o percepţie transmisă de o comisie a Camerei Lorzilor, care a avertizat că miniştrii nu iau temerile şi sfaturile experţilor destul de în serios.

În ceea ce priveşte mutarea întregii infrastructuri în Europa, niciun oraş precum Frankfurt, Paris, Dublin, Milano sau Madrid nu va putea primi toate băncile odată. Nu există suficient spaţiu pentru birouri sau suficientă capacitate de monitorizare pentru ca o astfel de mutare să fie fezabilă, aşadar este cu mult mai probabil ca băncile să îşi plaseze operaţiunile pe întregul continent.

Operaţiunile de mutare ale personalului, tehnologiei şi activităţilor financiare ale băncilor internaţionale sunt scumpe şi iau timp, însă dacă va mai ieftin să plece din Marea Britanie, atunci o vor face şi îşi vor stabili operaţiunile în Europa.

Nu va fi uşor. Banca Centrală Europeană, care este principalul organism de reglementare pentru creditorii din zona euro, a declarat că va face o evaluare dură a băncilor înainte de a li se permite să se stabilească pe continent.

Sabine Lautenschlager, vicepreşedintă a Mecanismului Unic de Supraveghere - sistemul de supraveghere bancară din Europa -, a declarat luni că cererile pentru licenţe europene vor fi strict evaluate.

Locuri de muncă

Londra va pierde probabil locuri de muncă în sectorul financiar ca urmare a Brexitului. De fapt, acest lucru a început deja să se întâmple.

Potrivit unui sondaj realizat de Morgan McKinley, numărul locurilor de muncă disponibile listate în centrul financiar al Marii Britanii a scăzut cu 17% în luna februarie, comparativ cu nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 6.945.

Numărul persoanelor care caută locuri de muncă a scăzut enorm, cu 38% începând cu februarie 2016, în timp ce numărul locurilor de muncă nou create a scăzut cu 23% în luna februarie, comparativ cu lunile precedente.

Între timp, băncile HSBC, JPMorgan şi UBS au avertizat în ceea ce priveşte mutarea locurilor de muncă. Jamie Dimon, director general al JPMorgan Chase, a declarat pentru Bloomberg că banca va transfera un număr mai mare de personal decât a luat iniţial în considerare. Banca are 16.000 de angajaţi în Marea Britanie.

Şi nu doar pierderea paşaportului financiar are efecte negative în ceea ce priveşte relansarea pieţei locurilor de muncă în Londra, dar, de asemenea, şi potenţialele restricţionări ale imigraţiei impuse cetăţenilor UE – ale căror specializări financiare reprezintă o componentă considerabilă a pieţei muncii financiare.

Cum rămâne cu fondurile speculative?

Nu doar băncile vor întâmpina dificultăţi după Brexit, ci şi managerii de fonduri.

Deşi piaţa de capital are sediul în Londra, banii administraţi de participanţi sunt de regulă plasaţi în locuri precum Irlanda sau Luxemburg din cauza taxelor mai mici. Reglementările europene, cunoscute sub numele de UCITS Delegation Procedures, permit fondurilor din acele locuri să acceseze pieţele financiare ale Londrei.

David Wright, fost oficial al Comisiei Europene, specializat în finanţe, a declarat că lipsa reglementărilor europene "va stopa Londra. Companiile vor lua decizii importante pentru a-şi păstra afacerile şi clienţii şi nu vor aştepta după negocierile incerte privind Brexitul".