Ar trebui statul să intervină mai mult în economie? Rezultatele surprinzătoare ale unui nou sondaj
Sociologul Remus Ştefureac a prezentat, luni, un „sondaj-eveniment” cu implicaţii profunde - „Valori în societatea românească. Intervenţionismul economic şi conservatorismul cultural” - care arată că, pe termen lung, societatea românească ar putea evolua spre mai multă deschidere şi modernizare, chiar dacă în prezent domină reflexele conservatoare.
„Barometrul Informat.ro-INSCOP arată că o mare parte a societăţii româneşti (aproximativ 60%) împărtăşeşte valori hibride, un melanj între intervenţionismul economic şi conservatorismul cultural care combină reflexele stângii tradiţionale (care hiperbolizează rolul statului în economie) şi reflexe ale dreptei tradiţionale (care pune accentul pe tradiţii şi valori naţionale)”, a afirmat directorul INSCOP.
Potrivit sociologului, aceste opţiuni ale populaţiei pot explica, parţial, adeziunea la reprezentări politice specifice populismului conservator.
„61,3% dintre români consideră că statul ar trebui să intervină mai mult în economie. La polul opus, 33% cred că piaţa liberă ar trebui să fie cât mai puţin reglementată, fără prea multe intervenţii din partea statului. 5,1% nu ştiu, iar 0,6% nu răspund.
Împărtăşesc opinia că statul ar trebui să intervină mai mult în economie 71% dintre votanţii PSD, 68% dintre votanţii PNL, 61% dintre votanţii USR şi 57% dintre cei ai AUR, respectiv 56% dintre bărbaţi şi 66% dintre femei, 67% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 64% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 54% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 62% dintre cei peste 60 de ani. 58% dintre persoanele cu educaţie primară, 64% dintre cei cu educaţie medie, 58% dintre cei cu educaţie superioară, 60% din locuitorii din Bucureşti, 60% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 70% dintre cei din urbanul mic şi 58% din rural, respectiv 72% dintre angajaţii la stat şi 60% dintre cei care lucrează la privat sunt de părere că statul ar trebui să intervină mai mult în economie.
Consideră că piaţa liberă ar trebui să fie cât mai puţin reglementată, fără prea multe intervenţii din partea statului 27% dintre votanţii PSD, 25% dintre votanţii PNL, 38% dintre votanţii USR şi 37% dintre cei ai AUR, respectiv 38% dintre bărbaţi şi 28% dintre femei, 31% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 30% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 41% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 29% dintre cei peste 60 de ani. 32% dintre persoanele cu educaţie primară, 31% dintre cei cu educaţie medie, 39% dintre cei cu educaţie superioară, 34% din locuitorii din Bucureşti, 35% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 29% dintre cei din urbanul mic şi 33% din rural, respectiv 21% dintre angajaţii la stat şi 37% dintre cei care lucrează la privat sunt de părere că piaţa liberă ar trebui să fie cât mai puţin reglementată, fără prea multe intervenţii din partea statului”, a explicat Remus Ştefureac.
„58,3% dintre respondenţi aleg tradiţia şi păstrarea valorilor naţionale, comparativ cu 36,7% care preferă progresul şi adaptarea la schimbările moderne, în timp ce 36,7% indică progresul şi adaptarea la schimbările moderne ca fiind cea mai importantă valoare. 4,7% nu ştiu, iar 0,3% nu răspund.
Consideră că tradiţia şi păstrarea valorilor naţionale este mai importantă pentru societatea românească: 67% dintre votanţii PSD, 43% dintre votanţii PNL, 18% dintre votanţii USR şi 75% dintre cei ai AUR. Împărtăşesc această părere 57% dintre bărbaţi şi 60% dintre femei, 39% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 56% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 63% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 66% dintre cei peste 60 de ani. 71% dintre persoanele cu educaţie primară, 61% dintre cei cu educaţie medie, 34% dintre cei cu educaţie superioară, 47% din locuitorii din Bucureşti, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 62% dintre cei din urbanul mic şi 64% din rural, respectiv 68% dintre angajaţii la stat şi 52% dintre cei care lucrează la privat sunt de părere că tradiţia şi păstrarea valorilor naţionale este mai importantă pentru societatea românească.
Sunt de părere că progresul şi adaptarea la schimbările moderne reprezintă o valoare mai importantă 27% dintre votanţii PSD, 49% dintre votanţii PNL, 77% dintre votanţii USR şi 24% dintre votanţii AUR. împărtăşesc această părere 38% dintre bărbaţi şi 35% dintre femei, 60% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 38% dintre cei cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 34% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 26% dintre cei peste 60 de ani. 25% dintre persoanele cu educaţie primară, 33% dintre cei cu educaţie medie, 61% dintre cei cu educaţie superioară, 46% din locuitorii din Bucureşti, 45% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 35% dintre cei din urbanul mic şi 31% din rural, respectiv 26% dintre angajaţii la stat şi 43% dintre cei care lucrează la privat consideră că progresul şi adaptarea la schimbările moderne este o valoare mai importantă pentru societatea românească”, se arată în sondaj.
În urma sondjelor de opinie, sociologul Remus Ştefureac mai precizează următoarele:
„Deşi ne aflăm în vârful unui ciclu în care acumularea şi dezvoltarea economică ale României sunt masive comparativ cu situaţia de pauperizare generală din urmă cu 20 sau 30 de ani, distribuţia inegală a avuţiei, sentimentul de insecuritate socială, crizele economice, inflaţia, diversele tendinţe ideologice globale, exacerbate de războiul informaţional alimentează o cultură economică în care securitatea socială şi redistribuirea sunt percepute ca priorităţi faţă de eficienţa pieţei.
Aceste percepţii sunt chiar mai intense în rândul tinerilor (18-29 de ani), cei mai ataşaţi de ideea că statul ar trebui să intervină mai mult în economie.
Totuşi, proporţia de o treime din populaţie pro-piaţă liberă indică existenţa unei baze consistente pentru politici de liberalizare, mai ales în anumite segmente socio-demografice. În ceea ce priveşte conservatorismul cultural, datele de profil arată că tinerii (18–29 ani) şi persoanele cu educaţie superioară se orientează masiv către progres şi modernizare, în timp ce grupele mai vârstnice şi mediul rural privilegiază tradiţia.
Datele Barometrului Informat.ro-INSCOP arată o polarizare generaţională şi educaţională care se poate traduce în clivaje politice şi culturale pe termen mediu. Aceste opţiuni sugerează o orientare spre securitate şi stabilitate, mai degrabă decât spre risc şi schimbare.
În plan politic, ele creează, aparent, un teren fertil pentru partide sau lideri care promit protecţie socială şi identitate naţională. Totuşi, aproape 4 din 10 români pun accent pe progres şi modernizare. Faptul că aceştia se regăsesc în special în rândul tinerilor, urbanului mare şi a populaţiei cu educaţie superioară arată că, pe termen lung, societatea românească ar putea evolua spre mai multă deschidere şi modernizare, chiar dacă în prezent domină reflexele conservatoare.
Subiectul este unul cu profunde implicaţii pentru viitorul României şi necesită cercetări aprofundate.”
