Aptitudinile lingvistice ale tinerilor suedezi sunt într-un declin rapid, susţin profesorii

Gothenburg, Suedia - Cunoaşterea propriei limbi de către tinerii suedezi pare să fi înregistrat un declin brusc. Potrivit profesorilor universitari suedezi, mulţi studenţi găsesc că este dificil să se exprime coerent în scris şi să înţeleagă anumite instrucţiuni scrise.

Hanna Enefalk predă istorie la Universitatea Uppsala şi este unul dintre profesorii care a scris recent un articol ce a stârnit o dezbatere animată şi a scos în evidenţă multe mărturii similare de la alţi profesori. Se poate observa un declin în competenţele lingvistice pe o perioadă scurtă de timp - ultimele trei semestre -, conform relatarilor lui Enefalk.

Studenţii cu probleme se împart în două grupuri. Studenţii din primul grup au probleme în ce priveşte exprimarea în scris, dar nu au probleme majore cu înţelegerea literaturii de specialitate.

Studenţii din al doilea grup au probleme cu faptul că nu înţeleg profesorii în timpul prelegerilor şi adesea înţeleg greşit chiar şi unele instrucţiuni scrise. Ei au dificultăţi în a se exprima coerent în scris, iar ortografia lor este foarte slabă.

"Încercaţi "să căutaţi pe Google" câteva cuvinte scrise greşit", a spus Enefalk. "Există un întreg univers al greşelilor."

Cei mai mulţi dintre studenţii din primul grup pot depăşi momentul prin auto-studiu. Părinţii lor sunt de multe ori cadre universitare şi îi ajută. Acest grup va absolvi universitatea mai uşor, a spus Enefalk.

Cu toate acestea, studenţii din al doilea grup nu doresc să studieze pe cont propriu pentru a deveni mai buni. Mulţi dintre ei abandonează învăţământul superior când îşi dau seama că nu pot ţine pasul. Dar unii dintre ei rămân. Aceştia constituie un grup mic, dar destul de vocal, deoarece ei nu pot acceptă să fie criticaţi sau să primească note proaste.

Aceşti tineri au fost probabil lăudaţi în liceu pentru tot ceea ce au scris, indiferent de calitatea reală şi conţinutul eseurilor, a afirmat Enefalk.

Ea a ilustrat ce se întâmplă atunci când aceştia trec de la liceu la universitate: "Ei nu mai aud 'Ai scris ceva, foarte bine", ci "Ai ceva idei, dar conţinutul nu este bun." Ei se simt jigniţi şi umiliţi."

Este important să se înţeleagă că aceasta este o problemă structurală şi nu una individuală, a subliniat Enefalk. Asta nu înseamnă că aceşti studenţi sunt răsfăţaţi, ci mai degrabă că reducerile din învăţământul gimnazial şi liceal din ultimii 20 de ani îşi spun cuvântul.

Aceşti tineri nu sunt lipsiţi de inteligenţă, dar abilităţile lor lingvistice slabe afectează grav procesul de învăţare, astfel încât există motive de îngrijorare cu privire la viitorul lor, a spus Enefalk.

"Îmi fac griji că tinerii suedezi vor ajunge să concureze ... pe o piaţă a muncii necalificate, cu salarii mici", a susţinut Enefalk.

Mulţi îşi fac griji că abilităţile de citire se vor deteriora şi mai mult în următoarea generaţie, dacă nu se face nimic.

Margareta Hanning, care lucrează ca bibliotecar în oraşul Kinna din sud-vestul Suediei, a declarat că un profesor i-a povestit că elevi din clasa a IV-a puteau înainte să urmărească subtitrările la filmele în limbi străine prezentate în clasă, dar acum nu mai pot.

Ca bibliotecar, Hanning încearcă să impulsioneze lectura în rândul copiilor, dar ea a spus că şcoala şi cadrele didactice individuale ar trebui să facă mai mult, dar acum chiar şi profesorii citesc mai puţin. Potrivit unui raport din ianuarie din publicaţia profesorală suedeză Lararnas Tidning, unul din opt profesori din Suedia citeşte mai puţin de un roman pe an.