Apariţia unui nou virus ridică problema bioterorismului

Recent, descoperirea "virusului Langya" în provinciile Shandong şi Henan din China a atras rapid atenţia experţilor medicali din întreaga lume. Virusul este un tip de henipavirus zoonotic, iar 35 de persoane au fost identificate ca fiind infectate cu acest virus Langya începând din 2019 în aceste două provincii din China.

Este notabil faptul că acest virus este înrudit cu virusul Mojiang - găsit în faimoasele Peşteri Mojiang, unde a fost descoperit coronavirusul transmis de lilieci cel mai asemănător cu SARS-cov-2.

Institutul de virusologie din Wuhan a devenit foarte interesat de henipavirusuri în ultima vreme, făcând eforturi mari pentru a obţine şi a reconstrui virusul Nipah, care nici măcar nu reprezintă o ameninţare în China.

Ce înseamnă toate acestea şi ce se întâmplă în laboratoarele militare chineze?

Ce este "virusul Langya"? Care sunt simptomele lui?

Virusul Langya face parte din familia henipavirusurilor. Printre alte henipavirusuri se numără virusul Nipah, care a primit o atenţie sporită şi este cunoscut pentru rata sa ridicată de mortalitate, precum şi virusul Hendra şi virusul Mojiang.

Henipavirusurile sunt un gen de virusuri ARN cu catenă negativă, cu o membrană lipidică pe suprafaţa lor. Această membrană se deteriorează uşor într-un mediu uscat, astfel încât henipavirusurile nu se transmit în principal prin intermediul tractului respirator, ci prin contact direct cu persoane sau animale infectate sau prin contactul cu fecalele acestora.

Potrivit unui articol publicat la 4 august 2022 în The New England Journal of Medicine (NEJM), virusul Langya a provocat cel puţin 35 de infecţii în Henan şi Shandong, China, iar raportul nu a menţionat niciun caz de deces legat de acestea. Dintre toţi pacienţii, 26 de persoane au fost infectate doar cu virusul Langya, iar alte nouă au fost infectate cu alţi agenţi patogeni în acelaşi timp.

Toţi cei 26 de pacienţi infectaţi cu virusul Langya au avut febră. Probabilitatea ca aceştia să sufere de anorexie, tuse, slăbiciune, dureri musculare şi leucopenie este de până la 50 la sută. În plus, afectarea funcţiei hepatice, trombocitopenia şi durerile de cap sunt, de asemenea, simptome comune ale infecţiei virale Langya.

Acest raport a menţionat, de asemenea, că virusul Langya viu a fost izolat din proba unui pacient şi a fost caracterizată secvenţa completă a genomului. Analiza filogenetică bazată pe omologia genei L a indicat că virusul Langya era cel mai apropiat de virusul Mojiang, dar nu şi de virusul Nipah sau Hendra, cele două henipavirusuri cunoscute mai frecvent.

Virusul Mojiang: Henipavirusul dintr-o mină misterioasă din Yunnan, China

Virusul Mojiang a fost descoperit într-o infamă mină abandonată din judeţul Mojiang, provincia Yunnan, China.

Această mină din Yunnan a atras atenţia pentru prima dată în 2012, când şase mineri care lucrau în interiorul ei au contractat o pneumonie severă de origine necunoscută, în urma căreia trei dintre ei au murit.

Mai mult, cercetătorii au descoperit virusul Mojiang la şobolanii din mină.

În 2013, virusologul Shi Zhengli, de la Institutul de Virusologie din Wuhan, a descoperit coronavirusul ratg13 de la liliecii din mina Mojiang - cea mai apropiată rudă cunoscută a noului coronavirus SARS-cov-2, cu o similitudine de 96% între cei doi.

Această mină seamănă cu o "peşteră a virusurilor", adăpostind aceste două virusuri periculoase în gazde diferite: coronavirusul la lilieci şi virusul Mojiang la rozătoare. Rămân încă multe întrebări fără răspuns cu privire la această peşteră misterioasă: ce s-a întâmplat cu ceilalţi trei mineri care au avut o pneumonie necunoscută, dar care nu au murit? Au mai avut şi alte coinfecţii cu alte virusuri? După ce virusul Mojiang a fost identificat, probele acestor mineri au fost retestate pentru orice potenţială infecţie zoonotică cu virusul Mojiang? Ce este unic în această peşteră care o face să fie un centru de agenţi patogeni emergenţi?

Cu toate acestea, pentru oamenii de ştiinţă şi jurnalişti, mina din Yunnan a devenit o "gaură neagră a lipsei de informaţii". Din cauza aşa-zisei sensibilităţi politice, regimul comunist chinez a împiedicat orice om de ştiinţă sau jurnalist să meargă acolo pentru a investiga. De exemplu, un grup de reporteri de la Associated Press a fost urmărit de mai multe vehicule ale poliţiei în civil în timp ce încercau să intre în mină pentru investigaţii şi le-a fost blocat accesul. Unui alt grup de cercetători care a reuşit să preleveze mostre din mină le-au fost confiscate probele culese.

Pe lângă descoperirea coronavirusului şi a virusului Mojiang, armata chineză şi Institutul de Virologie din Wuhan (IVW) par a fi foarte interesate de un alt henipavirus - virusul Nipah. Lucrează IVW cu virusul Nipah pe post de candidat pentru o armă biologică?

Recent, un om de ştiinţă renumit a subliniat că IVW ar putea efectua în continuare cercetări genetice asupra virusului Nipah.

Dr. Steven Quay, director executiv al Atossa Therapeutics, Inc. (o companie farmaceutică), este medic şi om de ştiinţă cu o vastă experienţă, care a publicat peste 300 de articole şi deţine peste 80 de brevete. Dr. Quay este deosebit de preocupat de originea virusului SARS-cov-2 şi a publicat articole care sugerează că toate dovezile indirecte de până acum duc la ideea că este foarte probabil ca acest nou coronavirus să provină dintr-un laborator.

La 3 august 2022, Dr. Quay a declarat în faţa Senatului SUA că analiza sa asupra datelor brute de secvenţiere genetică originale publicate de IVW pentru virusul SARS-cov-2 conţinea secvenţe contaminate. În cazul în care echipamentul de secvenţiere genetică al laboratorului nu era curăţat suficient între ciclurile de secvenţiere, pe echipament rămâneau urme de componente ale acestuia de la ciclurile anterioare, iar proba următoare putea fi contaminată de proba anterioară.

Dr. Quay descoperise că datele brute originale ale studiului privind virusul SARS-cov-2 conţineau o parte din secvenţele genomului virusului Nipah, iar unele secvenţe de gene erau relativ complete. În plus, conţinea şi o parte din secvenţele vectorilor care sunt utilizaţi pentru biologia sintetică. Prin urmare, Dr. Quay a suspectat că IVW ar putea lucra la restructurarea sau ingineria unei clone infecţioase a tulpinii virusului Nipah, care este un virus foarte letal şi foarte periculos.

Aceasta nu a fost doar o speculaţie, deoarece interesul puternic al IVW pentru virusul Nipah a fost descoperit într-un alt incident foarte neobişnuit:

În 2019, un virusolog microbian foarte priceput de la Laboratorul Naţional de Microbiologie din Canada, Dr. Xiangguo Qiu, a trimis în secret mostre de virus Ebola şi de virus Nipah către IVW după ce le-a furat de la locul de muncă. După ce infracţiunea sa a fost dezvăluită, Poliţia Regală Călare din Canada (Royal Canadian Mounted Police, RCMP) a efectuat o anchetă, iar Dr. Qiu a fost concediată de la locul de muncă.

Virusul Nipah, care a fost obţinut cu costuri mari de către Institutul de Virologie din Wuhan, este un virus foarte periculos care a provocat mai multe epidemii, în principal în Asia de Sud şi Asia de Sud-Est, şi care poate ucide până la 90% din populaţia infectată în anumite focare.

Liliecii sunt foarte activi în regiunile tropicale şi subtropicale, iar principala gazdă naturală a virusului Nipah sunt liliecii de fructe. Liliecii pot de asemenea transmite virusul şi la alte animale mari, cum ar fi caii şi porcii.

În prezent, China nu se confruntă cu ameninţarea virusului Nipah şi nu există o nevoie urgentă de a dezvolta un vaccin împotriva acestuia. Aşadar, de ce este IVW atât de interesat de virusul Nipah? Aceasta este o întrebare alarmantă.

CDC a plasat virusul Nipah pe lista "Agenţilor de bioterorism" şi l-a clasificat ca agent patogen de categoria C - un virus cu potenţial de a fi transformat într-o armă biologică.

Înainte de izbucnirea epidemiei COVID-19, pe site-ul web al IVW figura chiar o "divizie de gestionare militară". Acest lucru sugerează că IVW nu este doar un simplu colaborator al Armatei Populare de Eliberare. Operaţiunea militară făcea parte din întreaga operaţiune a IVW chiar înainte ca Xi Jinping să lanseze la nivel naţional transformarea multor institute prin fuziunea militaro-civilă.

Deşi China a aderat la Convenţia privind interzicerea armelor biologice (BWC) în 1984, se bănuieşte că s-ar putea să nu fi încetat cercetările sale în domeniul armelor biologice şi chimice.

O testare militară pe teren a agenţilor patogeni periculoşi?

Într-adevăr, descoperirea virusului Langya a arătat, de asemenea, elemente de implicare militară.

Principalii autori ai raportului respectiv sunt doctorii Li-Qun Fang şi Wei Liu, a căror afiliere instituţională s-a dovedit a fi "Institutul de Microbiologie şi Epidemiologie din Beijing (IMEB)". Cu toate acestea, IMEB este, de fapt, aceeaşi entitate ca "Institutul de Microbiologie şi Epidemiologie, Academia de Ştiinţe Medicale Militare, subordonată Armatei Populare de Eliberare (APE)". În plus, în materialele suplimentare ale acestui raport, s-a indicat în mod clar că Spitalul Militar 990 al APE din provincia Henan a fost implicat în acest studiu. Iar raportul a indicat că 34 din cei 35 de pacienţi erau fermieri locali. De ce au fost analizate eşantioanele fermierilor într-un spital militar ca parte a unui program de supraveghere santinelă?

Mai mult, deşi raportul indica faptul că acei 35 de pacienţi infectaţi cu virusul Langya au fost identificaţi în timpul "supravegherii santinelă a bolilor febrile", este foarte neobişnuit să se raporteze descoperirea şi izolarea unui henipavirus viu cu o întârziere semnificativă de doi ani. Descoperirea henipavirusului ar trebui să fie o veste foarte alarmantă sub aspectul sănătăţii publice şi ar fi trebuit să fie raportată în 2019. Între timp, printre cei 35 de pacienţi, s-a constatat că şase pacienţi au fost coinfectaţi cu virusul febrei severe cu sindrom de trombocitopenie (SFTSV), iar doi pacienţi au fost coinfectaţi cu virusul Hantaan.

SFTSV şi virusul Hantaan sunt virusuri foarte infecţioase care pot duce la hemoragii virale grave, iar focarele lor în China sunt evenimente foarte rare. Aşadar, în cadrul acestei aşa-numite "supravegheri a bolilor febrile de tip santinelă", acest grup de cercetători militari a identificat trei agenţi patogeni periculoşi în acelaşi timp, iar mai mulţi dintre ei au fost coinfectaţi cu doi agenţi patogeni rari? Cât de probabil s-ar întâmpla acest lucru într-o situaţie naturală? Iar în cadrul supravegherii normale a bolilor febrile de tip santinelă, aceşti viruşi nu ar fi incluşi în procedura de screening obişnuită.

În special, toate cele trei virusuri, Langya, SFTSV şi Hantaan, pot infecta rozătoarele. Aşadar, acest studiu pare a fi un proiect de supraveghere ţintit pentru a căuta infecţii zoonotice transmise de rozătoare. Ar fi posibil ca acest studiu să fi fost un test al acestor agenţi patogeni periculoşi şi să vadă care dintre ei este mai predispus să provoace infecţii umane? Având în vedere implicarea unui spital militar şi a oamenilor de ştiinţă din cadrul APE, ar fi posibil ca aceasta să fi fost o eliberare pe teren a mai multor agenţi patogeni periculoşi, urmată de o depistare pe teren a rozătoarelor şi de potenţiale infecţii umane cauzate de rozătoarele infectate? A făcut acest studiu parte dintr-un program de arme biologice?

Bineînţeles, nu avem nicio dovadă directă. Şi, desigur, această speculaţie ar putea fi greşită dacă infecţiile cu SFTSV şi virusul Hantaan au devenit endemice în provincia Shandong sau Henan în ultimii ani. Dar dacă nu, aceasta ar putea servi drept alarmă pentru experţii în securitate naţională, dincolo de a fi o speculaţie rezonabilă.

Astfel de cercetări asupra virusurilor pun în pericol sănătatea omenirii şi trebuie să fie anulate

În urma izbucnirii epidemiei COVID-19, a crescut îngrijorarea cu privire la riscurile asociate cu cercetarea în domeniul virusurilor.

După cum s-a menţionat mai sus, oamenii de ştiinţă şi jurnaliştii care încearcă să intre în mina Mojiang pentru a investiga sunt acum blocaţi pe motiv de "sensibilitate politică". Cu toate acestea, dacă această serie de evenimente pune în pericol direct sănătatea tuturor oamenilor, atunci acest lucru nu ar trebui să fie considerat o simplă problemă politică.

În acest stadiu, diverse virusuri, bacterii şi alte crize de sănătate publică reprezintă deja o mare ameninţare pentru oameni. Pe această bază, unele organizaţii continuă să desfăşoare cercetări îndrăzneţe, cum ar fi modificarea genelor umane şi/sau a genelor virale şi utilizarea diferitelor mijloace de biologie sintetică pentru a asambla noi virusuri şi bacterii.

Aceste studii periculoase au fost glorificate ca o modalitate de a înţelege mai bine agenţii patogeni şi de a dezvolta vaccinuri şi medicamente.

Cu toate acestea, în timpul procesului, este posibil ca oamenii să fi creat agenţi patogeni şi mai periculoşi care ameninţă şi mai mult sănătatea rasei umane. Un focar al unui agent patogen periculos, fie că este vorba de o infecţie zoonotică naturală, fie de un incident de scurgere din laborator sau de o eliberare de armă biologică, poate deveni un dezastru global major, aşa cum a demonstrat pandemia COVID-19.

Prin urmare, trebuie să fim mai riguroşi în ceea ce priveşte monitorizarea, controlul sau interzicerea unor astfel de cercetări periculoase.

În procesul de promovare a dezvoltării biotehnologiei, trebuie să protejăm mai întâi etica medicală de bază şi etica cercetătorilor.