Aninoasa, oraşul românesc aflat în insolvenţă care dezvăluie prăpastia dintre visele UE şi realitate

Dacă aderarea la Uniunea Europeană ar fi trebuit să scoată România din sărăcie, acest lucru nu a funcţionat încă la Aninoasa, un oraş de 4.800 de locuitori din regiunea centrală, muntoasă, a Văii Jiului, relatează Reuters.

La şase ani după aderarea României la UE, Aninoasa nu a rămas doar un oraş sărac, ci a devenit şi primul oraş din România care a solicitat declararea stării de insolvenţă.

Oficialităţile oraşului au luat un împrumut bancar pentru a finanţa proiecte de investiţii, nu l-au putut rambursa, nu au reuşit să achite alte facturi, iar în decursul anilor s-au înglodat atât de tare în datorii încât nu au putut continua.

Experienţa Aninoasei, comentează analiza Reuters, ridică o întrebare: a greşit Uniunea Europeană atunci când, în urmă cu şase ani, a admis în cadrul său România, o ţară cu standardele de viaţă şi niveluri ale guvernării sub media blocului comunitar?

Şi nu este vorba doar despre România. Bulgaria a aderat în acelaşi timp şi este încă împovărată de corupţie şi sărăcie, Croaţia s-a alăturat blocului comunitar în luna iulie, aducând cu ea probleme legate de infracţionalitatea organizată şi de moştenirea războiului din anii '90, iar alţi candidaţi la UE, cum ar fi Albania şi Macedonia, au probleme mai profunde.

În cazul României, ideea a fost că presiunea Bruxellesului, alături de fondurile UE pentru dezvoltare, ar ajuta ţara să prindă din urmă celelalte state. Din multe puncte de vedere, acest lucru s-a întâmplat: producţia economică din România aproape s-a dublat din 2006.

Din alte privinţe însă, lecţiile învăţate cu România, dar şi cu ţara vecină, Bulgaria, ar putea face UE mult mai sceptică atunci când contemplă, data viitoare, ideea de a primi noi membri, scrie analiza Reuters.

Una dintre cele mai mari dificultăţi pentru România este că, deşi UE oferă fonduri în valoare de miliarde de euro, ţara nu reuşeşte adesea să beneficieze de aceşti bani, deoarece nu poate convinge Bruxellesul că îi va cheltui în mod onest şi eficient.

În Aninoasa, fostul primar Ilie Botgros a deţinut această funcţie timp de 20 de ani, până când a fost învins în alegerile de anul trecut. În această perioadă, economia oraşului a scăzut - proces care s-a accelerat în 2006, atunci când guvernul a închis mina de cărbune, care funcţionase până atunci ca singur angajator al oraşului.

În condiţiile în care veniturile din impozitele locale au scăzut, veniturile primăriei s-au redus, iar oficialii dispun în prezent de doar 4,2 milioane de RON (1,25 de milioane de dolari) pe an pentru a acoperi salariile personalului, facturile la utilităţi şi proiectele atât de necesare pentru îmbunătăţirea infrastructurii.

Multe dintre drumurile din oraş sunt pavate cu pietriş, unele cartiere nu sunt conectate la sistemul de canalizare sau la aprovizionarea cu gaze, şi există clădiri de sute de ani care nu dispun de încălzire centrală şi au nevoie urgent de reparaţii.

Oraşul beneficiază în prezent de doar două proiecte cu finanţare europeană: unul priveşte sistemul de canalizare, celălalt o încercare de a renova Centrul Cultural Aninoasa, care ar trebui să includă o sală de gimnastică, o bibliotecă şi o sală de şedinţe.

Botgros s-a dus în schimb la bancă. În 2006, primarul a luat un împrumut în valoare de 3 milioane de RON (893.600 de dolari) de la BCR, bancă deţinută de Erste Bank din Austria. Botgros susţine că a folosit banii pentru a achita investiţiile anterioare, inclusiv lucrările la un pod şi la o conductă de gaz în partea de nord a oraşului.

Însă datoria s-a acumulat, iar în prezent Aninoasa are datorii în valoare totală de aproximativ 6 milioane de RON. Oraşul datorează bani unui număr de 70 de furnizori de servicii, iar iluminatul public a fost tăiat timp de mai multe luni anul trecut, din cauza facturilor neplătite.

Aninoasa s-ar fi putut îngloda şi mai adânc în datorii, dacă ţara nu ar fi înăsprit în acest an normele privind finanţele municipalităţilor. România a demarat implementarea unei legi care solicită administraţiilor locale să ceară insolvenţa, în cazul în care se află cu 120 zile sau mai mult în urmă cu plata datoriilor, iar datoria lor depăşeşte 50% din venituri.

Aninoasa a depus cererea de intrare în insolvenţă în luna iunie, iar în prezent un administrator judiciar elaborează un plan de reducere a datoriilor.

Noul primar a depus o plângere penală împotriva lui Botgros privind modul în care acesta a gestionat finanţele oraşului, iar procurorii au demarat o anchetă, deşi pe moment este prea devreme pentru a spune dacă se vor formula acuzaţii. Botgros neagă orice ilegalitate.

Aninoasa nu este, probabil, ultimul oraş care va depune cerere de intrare în insolvenţă. Un studiu efectuat de către Institutul pentru Politici Publice (independent) a indicat că sute de oraşe din România nu îşi pot acoperi costurile de funcţionale, ca să nu mai vorbim de investiţiile în infrastructura de bază, iar colectarea deficitară a impozitelor şi una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din UE nu ajută la îmbunătăţirea situaţiei.

Ca şi la Aninoasa, fondurile UE sunt disponibile doar în teorie; în practică o administraţie locală puternic segmentată este prea slabă pentru a putea utiliza fondurile în mod eficient.

România ocupă locul 116 din 144 de state într-un clasament al puterii instituţionale, potrivit Raportului global de competitivitate, realizat de către Forumul Economic Mondial.

UE, aminteşte Reuters, a alocat 20 de miliarde de euro în fonduri nerambursabile României pentru construirea de drumuri, sisteme de canalizare şi instalaţii de încălzire centrală în regiunile sărace, în intervalul 2007-2013, bani destinaţi în primul rând autorităţilor locale, însă, până în prezent, România a reuşit să absoarbă decât o cincime din aceste fonduri. Circa unul din doi primari care au accesat fondurile au fost penalizaţi ulterior pentru diverse nereguli, iar anul trecut Comisia Europeană a blocat o parte din bani, scrie sursa citată. Lipsa de competenţă este, în unele cazuri, corelată cu nepotismul şi corupţia - sporind motivele pentru care UE nu alocă fondurile.

Agenţia Naţională de Integritate, un organism anticorupţie, a decis că 193 de primari, viceprimari şi consilieri s-au aflat în conflict de interese, au completat declaraţii false sau aveau o avere pe care nu o puteau justifica. De asemenea, un studiu realizat de Agenţia menţionată pe un număr de 2.856 de consilieri locali provenind din toate partidele politice a indicat că aproape jumătate dintre aceştia sau soţiile lor deţineau companii private furnizoare de servicii, dintre care multe au primit contracte de achiziţii publice.