Anexarea Crimeii de către Rusia a reînviat brusc rolul central al NATO

Anexarea Crimeii de către Rusia a reînviat brusc rolul central al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) drept contrapondere la Moscova şi, odată cu acesta, întrebările despre opţiunile Alianţei şi despre capacitatea sa de a acţiona, susţine un editorial apărut în publicaţia americană New York Times.

Vicepreşedintele american Joe Biden se află într-o vizită în Polonia şi în ţările baltice pentru a reasigura aceste ţări că statutul lor de membre ale NATO se bucură de protecţia Statelor Unite. Cu toate acestea, dată fiind reticenţa adânc înrădăcinată a Occidentului de a recurge la forţa militară în replică la agresiunea Rusiei, rămâne neclar ce înseamnă pentru Ucraina şi pentru alte state ne-membre NATO angajamentul Alianţei faţă de siguranţa colectivă, dacă preşedintele Vladimir Putin va continua să încerce să extindă influenţa Moscovei în fostul bloc sovietic.

'Putin tocmai a dat NATO ceva de făcut, însă întrebarea este dacă NATO poate face acest lucru', explică Ian Bond, director pe probleme de politică externă la Centrul pentru Reformă Europeană, cu sediul la Londra.

Din momentul începerii crizei din Ucraina, Statele Unite au trimis - în cadrul Alianţei - mai multe avioane de luptă F-16 în Polonia şi avioane F-15 în ţările baltice. De asemenea, SUA au demarat zboruri AWACS peste graniţele poloneze şi româneşti şi au ordonat mai multe exerciţii cu nave de război în Marea Neagră.

'În calitate de aliaţi în cadrul NATO', a declarat luni preşedintele Obama, 'am luat un angajament solemn în privinţa apărării noastre colective şi vom susţine acest angajament'.

În opinia lui Jan Techau, director al Carnegie Europe, criza din Ucraina ne aminteşte de ce este utilă NATO. 'Dacă NATO nu exista, (criza) ar fi reprezentat o adevărată luptă existenţială pentru Europa de Est şi de Vest, ceea ce nu este cazul', explică el.

Pe de altă parte, unii oficiali, cum ar fi ministrul de externe britanic William Hague, au declarat că Alianţa 'nu analizează opţiunile militare în acest caz'. 'Nu este un război din Crimeea', a completat el. Cu toate acestea, Ian Bond, de la Centrul pentru Reformă Europeană, crede că astfel de declaraţii sunt o greşeală. 'Există riscul ca Putin să ia aminte la acest lucru şi să să se gândească că ocuparea estului Ucrainei are la fel de puţine repercursiuni ca preluarea Osetiei de Sud şi Abhaziei: câteva săptămâni de sancţiuni slabe', a explicat el.

În ultimii ani, chiar şi angajamentul Washingtonului faţă de Articolul 5 - garantând apărarea colectivă - al Tratatului Nord-Atlantic a fost pus la îndoială, în condiţiile în care Statele Unite au încercat să se înţeleagă cu Rusia şi au subliniat ameninţarea tot mai mare provenită din partea Chinei. De asemenea, doar în 2009 - după cum declara un înalt oficial NATO - a fost elaborat un plan de urgenţă pentru a apăra ţările baltice în caz de război, deşi trecuseră cinci ani din momentul în care acestea se alăturaseră Alianţei şi le fusese promisă apărarea colectivă.

În mod similar, a adăugat oficialul NATO, a doua administraţie Bush a susţinut o garantare a statutului de membru al Alianţei pentru Ucraina şi Georgia în 2008, fără 'a se gândi în mod serios cum să le apere'. De altfel, la summitul Alianţei din 2008 de la Bucureşti, Putin a declarat că el consideră Ucraina 'o ţară artificială' şi a avertizat că Rusia nu va accepta niciodată aderarea Ucrainei şi Georgiei la NATO.

Propunerea lui Bush a fost respinsă de Germania, Franţa şi de o Alianţă divizată, astfel încât Ucrainei şi Georgiei li s-a promis doar că într-o zi vor deveni membri.

'A fost o greşeală să fim atât de ezitanţi în 2008 şi să nu se meargă într-o direcţie sau alta', susţine analista estoniană Kadri Liik, pentru care NATO a demonstrat la acel moment că nu este unită.

Din acel moment, nu a existat niciun consens în Alianţă cu privire la extindere. În acelaşi timp, Rusia a acţionat împotriva guvernelor pro-occidentale din Georgia şi Ucraina - sub pretextul apărării etnicilor ruşi ameninţaţi -, creând state independente de Georgia şi, în prezent, anexând Crimeea.

Alianţa nu a reuşit până în prezent să înţeleagă cum să gestioneze cazul unor ţări precum Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, prinse între Rusia şi NATO, explică James Goldgeier, decan al School of International Service din cadrul American University. 'Nu am venit niciodată cu o soluţie pentru nesiguranţa din zonă şi nu avem încă o soluţie', a adăugat el.