Amnesty îndeamnă guvernele din Balcani să investigheze soarta persoanelor dispărute în timpul războiului

Amnesty International face apel la guvernele din Balcani să investigheze soarta a circa 14.000 de oameni care sunt încă daţi dispăruţi în urma conflictelor ce au avut loc în regiune în anii 1990, potrivit unui raport VOA.

Grupul a declarat miercuri că persoanele dispărute sunt o sursă zilnică de durere pentru rudele care doresc să afle care a fost soarta celor dragi.

Directorul programului pentru Europa şi Asia Centrală al Amnesty, Jezerca Tigani, a afirmat că deşi unii dintre cei responsabili au fost judecaţi la tribunalul ONU pentru crime de război pentru fosta Iugoslavie, tribunalul de la Haga se apropie de sfârşitul mandatului său.

Ea a spus că obstacolele majore în a aduce în faţa justiţiei mai mulţi autori este "lipsa persistentă de voinţă politică, în toate ţările din regiune".

Aproape 35.000 de persoane au fost date dispărute ca urmare a dispariţiilor forţate sau răpirilor, în timpul conflictelor care au sfâşiat fosta Iugoslavie.

Declaraţia Amnesty vine cu o zi înainte de Ziua Internaţională a Persoanelor Dispărute, care vizează persoanele dispărute ca urmare a conflictelor din întreaga lume.

Croaţia - peste 2.300 de persoane rămân dispărute în urma războiului din 1991-1995; Bosnia-Herţegovina - peste 30.000 de persoane sunt date dispărute. Soarta a peste 8.700 rămâne necunoscută; Macedonia - cel puţin 20 de persoane au fost date dispărute în timpul conflictului etnic din ţară, din 2001. Numărul include 12 macedoneni, şase albanezi şi un cetăţean bulgar; Kosovo - peste 1.700 nu au fost găsite după conflictul armat din 1998-1999; Muntenegru - 83 de bosniacii au dispărut după ce au fugit în Muntenegru, pentru a scăpa de conflictul din Bosnia-Herţegovina, şi au fost întorşi forţat înapoi. Cel puţin 20 au fost ucişi într-un lagăr de prizonieri, în timp ce soarta a 34 rămâne necunoscută. Sursa: Amnesty International, ICRC, Institutul pentru raportare pe timp de Război şi Pace.