Alt schelet din dulapul lui Hillary Clinton: proiectul Skolkovo şi marele reset cu Rusia

Un raport publicat de Government Accountability Institute (GAI), un NGO din SUA, scoate la lumină un nou puzzle în relaţiile politice dintre Kremlin şi Washington. Totul al început cu “resetul rusesc” din 2009, promovat de secretarul de stat de la acea vreme, Hillary Clinton.

După cum arată un articol de opinie publicat de Peter Schweizer (autorul raportului GAI) în Wall Street Journal, după ce preşedintele american Barack Obama a vizitat Rusia în 2009 ambele guverne au căzut de acord să “identifice zone de cooperare şi să urmărească proiecte şi acţiuni comune care întăresc stabilitatea strategică, securitatea internaţională, bunăstarea economică şi dezvoltarea legăturilor dintre poporul rus şi cel american”.

A fost numit "marele reset" cu Rusia, marea iniţiativă a Washingtonului după aventura lui George W. Bush în estul Europei, culminată cu apariţia trupelor ruseşti la 16 km de Tbilisi acum opt ani.

Parte a Marelui Reset a fost Skolkovo, un “oraş al inovaţiilor” cu 30.000 de locuitori şi situat în suburbiile Moscovei, considerat a fi versiunea rusească a Silicon Valley. În calitate de şefă a diplomaţiei americane, Hillary Clinton era însărcinată cu atragerea companiilor americane ca investitori în noul oraşul rusesc. Pe de altă parte, Rusia a se obliga să cheltuiască 5 miliarde de dolari în următorii trei ani (2009-2012).

După cum arată Schweizer, “în scurt timp, zeci de firme hi-tech americane, inclusiv donatori importanţi ai Fundaţiei Clinton precum Google, Intel şi Cisco, au făcut contribuţii financiare majore către proiectul Skolkovo – Cisco oferind 1 chiar miliard de dolari. În mai 2010, Departamentul de Stat al SUA a facilitat o vizită la Moscova din partea a 22 dintre cele mai mari nume în domeniul capitalului de risc. Iar câteva săptămâni mai târziu, au fost semnate primele memorandumuri de înţelegere între Skolkovo şi companiile americane.

Dintre cei 28 de “parteneri”, 17, sau 60%, şi-au luat angajamente financiare faţă de Fundaţia Clinton, în valoare totală de zeci de milioane de dolari, sau au sponsorizat discursuri susţinute de fostul preşedinte Bill Clinton. Ruşii asociaţi cu Skolkovo au virat de asemenea fonduri către Fundaţia Clinton.

Până acum, acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător. Totuşi, este un alt exemplu al capitalismului de cumetrie ce a caracterizat atât de bine clanul Clinton de-a lungul anilor.

Totuşi, agenţii americane de informaţii, inclusiv FBI, au aflat în scurt timp că Silicon Valley-ul rusesc servea de asemenea şi altor obiective.

Conform articolului din Wall Street Journal: “Cercetările tehnologice de ultimă oră de la Skolkovo au tras un semnal de alarmă în rândul experţilor militari americani şi a oficialilor federali ai legii. Cercetarea desfăşurată în 2012 asupra Skolkovo de către U.S. Army Foreign Military Studies Program la Fort Leavenworth a susţinut că obiectivul proiectului Skolkovo este acela de a servi ca un vehicul pentru transferul global de tehnologie către Rusia în sectoarele informaţional, tehnologie, biomedicină, energie, sateliţi şi tehnologie spaţială, şi tehnologie nucleară.” Mai mult, raportul a precizat: “Fundaţia Skolkovo, de fapt, a fost implicată în activităţi legate de apărare începând cu decembrie 2011, când a aprobat primul proiect legat de arme – dezvoltarea unui motor hipersonic pentru rachete de croazieră... Nu toate eforturile centrului au natură civilă”.

“FBI consideră că adevăratele motive ale partenerilor ruşi, care sunt deseori finanţaţi de guvernul lor, este acela de a obţine accesul la tehnologiile secrete, sensibile şi în dezvoltare ale companiilor. Fundaţia [Skolkovo] ar putea fi un mijloc prin care guvernul rus să acceseze unităţile noastre pentru cercetări sensibile sau secrete şi să acceseze tehnologii cu dublă utilizare - militară/comercială”.