Alergii la polen. Cercetările dezvăluie noi cauze de prelungire a sezonului. Cum să reduceţi efectele

Mângâierea blândă a razelor soarelui pe piele, care oferă o uşoară senzaţie de bine; trezirea florilor, care renasc în fiecare primăvară. Este ca şi cum lumea însăşi ar ieşi din somnul de iarnă cu o energie reînnoită. Nu numai că mugurii înfloresc, dar cântecul matinal al păsărilor se intensifică de la o zi la alta, anunţând sosirea iminentă a primăverii. Şi în fiecare an, când aceasta se impune atât vizual, cât şi acustic, ne bucurăm de numeroasele flori proaspete.

Din păcate, această bucurie este uneori umbrită. Pentru că odată cu renaşterea naturii, unii oameni au senzaţii de gâdilat şi mâncărime pe piele, la ochi şi nas. În plus, la multe persoane alergice, simptomele iritante apar din ce în ce mai devreme în cursul anului — şi durează, de asemenea, mai mult timp.

Un studiu pe termen lung realizat de cercetători conduşi de profesorul Brandt Geist de la Universitatea Vanderbilt, cu participarea Leibniz-Institut für Gewässerökologie und Binnenfischerei din Berlin, nu numai că a confirmat această opinie, dar au găsit şi o cauză: pe lângă poluarea aerului şi căldura urbană, în special iluminatul electric este cel care prelungeşte perioada de prezenţă intensă a polenului şi, prin urmare, expunerea la alergeni.

Oamenii de ştiinţă au analizat observaţiile privind dispersia polenului în nord-estul Statelor Unite pe o perioadă de peste un deceniu. Le-au comparat cu date din satelit privind intensitatea luminii nocturne, precum şi cu informaţii meteorologice referitoare la temperatură şi precipitaţii. Apoi au examinat corelaţiile din punct de vedere statistic.

Au constatat că, în zonele cu intensitate luminoasă nocturnă ridicată, sezonul de polen începea uneori cu până la trei săptămâni mai devreme. Finalul sezonului s-a dovedit a fi şi mai marcant: în oraşele puternic iluminate, faza de producţie crescută de polen a durat cu câteva săptămâni mai mult. În total, perioada de concentraţie ridicată de polen în regiunile puternic afectate de poluarea luminoasă a depăşit 250 de zile. În paralel, numărul zilelor cu o concentraţie deosebit de ridicată de polen a crescut.

O influenţă limitată

În timp ce temperaturile mai ridicate influenţează în special începutul sezonului de polen, lumina artificială nocturnă prelungeşte durata totală a sezonului spre sfârşitul acestuia. Din punct de vedere biologic, acest lucru este plauzibil, potrivit cercetătorilor: plantele se reglează în funcţie de ciclurile zi-noapte. Dacă noaptea este scurtată de iluminatul artificial, acest lucru acţionează ca o prelungire a duratei zilei.

Perioada de înflorire începe mai devreme şi durează mai mult, ceea ce reduce faza de repaus sezonier — cu consecinţe asupra stării de bine a persoanelor alergice. Autorii studiului recomandă, în cadrul amenajării urbane, concepte de iluminat ţintite şi reglate — de exemplu, lămpi orientate sau o rază de acţiune redusă a luminii — pentru a limita efectele luminii artificiale.

Ceea ce prezintă studiul se bazează pe observaţii limitate la regiunile din estul Americii de Nord. Este vorba de corelaţii statistice într-un context global. Nu se poate deduce nicio cauzalitate directă şi nici nu se poate transpune cu certitudine la alte regiuni şi condiţii locale.

Spaţiile urbane sunt destul de diferite din cauza numeroşilor factori şi parametri, în special în ceea ce priveşte poluarea aerului, vegetaţia sau condiţiile solului. În plus, în acest studiu, sateliţii au măsurat intensitatea luminoasă de la distanţă, fără a capta direct cantitatea de lumină primită de plantele din imediata apropiere.

Lumina artificială, singura responsabilă?

Studii mai vechi, printre care o analiză publicată în revista ştiinţifică Lancet Planetary Health, se bazează pe un alt model care acoperă emisfera nordică. Cercetătorii au presupus că încălzirea climatică, odată cu creşterea temperaturilor şi prelungirea perioadelor de căldură, ar putea favoriza o înflorire mai timpurie, precum şi sezoane de polen mai intense.

O sinteză bazată pe date provenite de la numeroase staţii de măsurare a arătat că aproximativ 65% dintre zone au înregistrat o creştere semnificativă a cantităţii anuale de polen, precum şi a duratei sezonului. Aceste evoluţii ar fi legate statistic de creşterea temperaturilor maxime şi minime, precum şi de creşterea numărului de zile fără îngheţ, ceea ce permite o perioadă de vegetaţie mai lungă. Legătura cauzală între oraşe — care sunt, în general, mai iluminate — şi zonele de căldură urbane este acum stabilită.

Consecinţele potenţiale pentru populaţie au fost modelate de cercetători conduşi de profesoara Allison L. Steiner. Începând din 2022, aceştia au combinat proiecţiile climatice cu un model de emisii de polen pentru a anticipa, pentru America de Nord, concentraţiile viitoare de polen. Până la sfârşitul secolului, oamenii de ştiinţă prevăd un scenariu de încălzire puternică. Potrivit acestora, primăvara ar putea sosi cu până la 40 de zile mai devreme, iar producţia naturală de polen ar creşte, de asemenea.

În plus, poluarea cu particule fine şi ozon trebuie, de asemenea, luată în considerare în discuţiile privind creşterea afecţiunilor respiratorii. Studiile epidemiologice indică faptul că nivelurile ridicate din mediul urban, în special atunci când se combină şi aderă la alergenii sezonieri, pot duce, de asemenea, la o creştere a crizelor de astm şi a problemelor respiratorii.

Alergii: respiraţi mai bine în fiecare zi

Fie că natura este stimulată mai devreme de lumina solară naturală sau de efectele urbanizării, un lucru este sigur: când ne simţim rău, ne dorim mai presus de toate să ne recăpătăm o viaţă de zi cu zi cât mai confortabilă.

Ca persoană alergică, este imposibil să eviţi complet polenul în fiecare an. Dar este posibil să pui în aplicare numeroase măsuri pentru a te bucura de vremea frumoasă şi de naturaă fără prea multe neplăceri şi pentru a-ţi păstra calitatea vieţii:

- Faceţi un bilanţ:

Dacă simptomele nu sunt identificate clar, un test alergologic la medic poate ajuta la determinarea potenţialilor factori declanşatori.

- Protejaţi ferestrele şi uşile:

Plasele împotriva ţânţarilor sau plasele anti-polen la ferestre şi uşile de la balcon permit menţinerea unei cantităţi mari de polen în exterior, chiar şi când se aeriseşte.

- Protejaţi căile respiratorii:

Spălările cu ser fiziologic sau spray-urile nazale uşor decongestionante pot elimina polenul înainte ca acesta să provoace simptome. Purtarea unei măşti uşoare în timpul activităţilor precum mersul cu bicicleta sau joggingul în zone puternic polenizate limitează contactul direct.

- Ameliorarea simptomelor oculare:

Ochii persoanelor alergice lăcrimează uşor, ard sau apar mâncărimi. Picăturile oftalmice răcoritoare pot reduce iritaţiile. Ochelarii de soare cu rame învelitoare oferă o protecţie suplimentară.

- Îndepărtarea polenului de pe piele şi păr:

După o plimbare sau o sesiune de sport, se recomandă să faceţi un duş şi să vă schimbaţi hainele.

- Utilizarea tratamentelor adecvate:

Dacă este necesar, discutaţi cu medicul dumneavoastră despre utilizarea antihistaminicelor (picături oftalmice, spray-uri nazale sau comprimate).

- Igienizaţi-vă locuinţa:

Aspiraţi regulat cu un aspirator cu filtru HEPA, curăţaţi cu o cârpă umedă în loc să ştergeţi praful uscat şi uscaţi rufele în interior, dacă este posibil.

- Adoptaţi strategii în viaţa de zi cu zi:

Ţineţi geamurile închise în maşină. Uscaţi rufele în interior. Planificaţi-vă activităţile sportive în funcţie de prognozele privind polenul.

Dacă cunoaşteţi factorii declanşatori şi urmăriţi calendarul referitor la polen, vă permit să abordaţi restul anului cu mai multă linişte şi optimism.

Acest articol nu înlocuieşte avizul medical. În cazul unor întrebări legate de sănătate, consultaţi medicul sau farmacistul.

Sursa: Epoch Times Franţa