Alegeri parlamentare în Georgia: Ce a rămas din 'trandafirii' georgieni?

Mai multe publicaţii occidentale dedică ample articole actualelor alegeri parlamentare din Georgia, iar două dintre acestea asociază situaţia din această ţară cu imaginea unor flori care se ofilesc. Analiştii constată: în timpul demonstraţiilor organizate duminică de opoziţia georgiană mulţimea arăta 'foarte, foarte convingător' şi se crea impresia că oamenii vor ieşi în stradă dacă vor fi nemulţumiţi de rezultatele alegerilor, notează Inopressa.ru, într-o revistă a presei pe marginea acestui subiect.

'Georgia: Revoluţiei rozelor i se scutură petalele', titrează The Guardian. Comportamentul celor care se proclamă 'prietenii Occidentului' este mai imprevizibil chiar decât cel al liderilor cu atitudini făţiş antioccidentale, este de părere publicaţia britanică, descriind drept 'catastrofă' războiul ruso-georgian din 2008. Lipsa de raţiune a lui Saakaşvili şi măsurile de răspuns brutale ale Rusiei au stopat expansiunea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) spre Est.

Referitor la înregistrările video care atestă torturile la care sunt supuşi deţinuţii în închisori din Georgia, The Guardian notează că acestea 'au dezvăluit o altă latură a revoluţiei lui Saakaşvili: autoritarismul său embrionar, în creştere'.

În opinia publicaţiei britanice menţionate, partidul aflat la putere în Georgia nu doreşte să admită schimbarea puterii pe calea alegerilor: listele de alegători sunt retuşate, opozanţii şi apărătorii drepturilor omului sunt supuşi atacurilor şi sunt arestaţi. Cu toate acestea, coaliţia lui Bidzina Ivanişvili are serioase şanse la victorie, cu condiţia ca alegerile să fie unele corecte.

Anul viitor, Saakaşvili urmează să-şi încheie mandatul de preşedinte, dar cu ajutorul unor amendamente la Constituţie puterea va trece la premier, subliniază în final The Guardian, făcând o paralelă cu rocada Putin-Medvedev din Rusia.

'Rezvoluţia rozelor se ofileşte', anunţă The Independent. Din 2003, Georgia a făcut mari paşi înainte, dar există şi probleme: peste jumătate din populaţia Georgiei nu are un loc de muncă, creşte îngrijorarea în legătură cu încetineala din desfăşurarea reformelor democratice. Pe lângă aceasta, 'scandalul închisorilor' a adus noi argumente pentru acuzaţiile de autoritarism care i se aduc lui Saakaşvili şi a pus sub semnul întrebării sprijinul internaţional necondiţionat de care se bucura înainte preşedintele în exerciţiu al Georgiei.

Partidul aflat la putere şi 'Visul georgian' al lui Ivanişvili îşi lansează unul altuia critici usturătoare, iar pericolul unor revolte de stradă după alegeri este unul ridicat în Georgia, consideră The Independent, care le dă politicienilor georgieni următorul sfat: indiferent care partid va câştiga, cel mai urgent obiectiv este cel privind restabilirea unităţii naţionale a Georgiei, care se surpă în ritm vertiginos.

Articolul din The New York Times este intitulat 'Democraţia din fostele republici sovietice'. După cum aminteşte publicaţia americană, Saakaşvili este cel mai prooccidental dintre liderii fostelor republici sovietice, însă starea sistemului penitenciar din Georgia şi modul în care guvernul de la Tbilisi abordează alegerile parlamentare 'pun sub semnul îndoielii ataşamentul lui Saakaşvili faţă de democraţie şi reforme'. În Georgia şi peste hotare, Saakaşvili este acuzat de hăituire a oponenţilor, de presiuni asupra justiţiei şi de încercări de a închide gura mass-media. Cotidianul american menţionat recomandă o anchetă completă şi transparentă pe marginea presupuselor torturi din închisoarea georgiană.

Între timp, există presupunerea că Saakaşvili va încerca să se menţină la putere, devenind premier. La rândul său, Saakaşvili suspectează că adversarul său, Ivanişvili, este 'pionul Moscovei'. The New York Times conchide: în orice caz, Saakaşvili pune sub semnul întrebării propria moştenire (politică) şi capacitatea de a duce Georgia în NATO, în situaţia în care el nu va reuşi să menţină ţara pe calea democraţiei şi a respectării drepturilor omului.

Modernizarea ţării i-a reuşit foarte bine lui Mihail Saakaşvili, recunoaşte Der Spiegel, care îşi exprimă însă temerea că preşedintele georgian o va lua pe urmele lui Putin. Constituţia Georgiei limitează numărul de mandate prezidenţiale la două. Saakaşvili, care a venit la putere în 2004, având pe cap cununa de lauri a unui democrat model, va trebui să susţină un examen foarte serios. Dacă Georgia doreşte să rămână un model al democraţiei în regiune, actualul preşedinte va trebui să facă ceea ce nu le-a reuşit omologilor săi de la Moscova, Minsk, Kiev şi dintr-o serie de state caucaziene: să renunţe de bună voie la putere.

Georgia este un exemplu de urmat în afara graniţelor, însă în ultima vreme imaginea lui Saakaşvili în calitate de reformator s-a deteriorat în mod semnificativ, subliniază cotidianul german, enumerând ca dovadă suprimarea protestelor din 2007, declanşarea, chiar dacă provocată de Rusia, a războiului de cinci zile din 2008, torturile din închisorile arhipline, demonstraţiile în masă de la Tbilisi.

Saakaşvili, care visează să transforme Georgia în al doilea Singapore sau Dubai, se orientează spre un 'mentor' cu o reputaţie foarte discutabilă: Vladimir Putin. Actualul preşedinte georgian s-a pregătit foarte bine pentru o manevră în stilul lui Putin: din 2013, premierul va deveni o figură politică centrală în Georgia, în timp ce împuternicirile preşedintelui se vor reduce semnificativ.

În timpul vizitei pe care secretarul de stat american Hillary Clinton a desfăşurat-o la Tbilisi, un jurnalist l-a întrebat pe Saakaşvili dacă 'exclude posibilitatea de a deveni premier după 2013'. La acea dată preşedintele georgian a vorbit despre proiecte de succes, despre mutarea parlamentului de la Tbilisi la Kutaisi, despre 'folosul pentru democraţia georgiană' şi despre faptul că 'preşedintele nu va permite să fie transformat într-un 'lame duck': însă la întrebarea jurnalistului Saakaşvili nu a putut oferi un răspuns precis, constată Der Spiegel. Saakaşvili a prins gustul puterii şi nu o va ceda de bună voie, conchide publicaţia germană.