Al-Qaeda în mandatul Obama: În absenţa unui leadership american în lumea arabă, grupări jihadiste umplu golul

În timp ce administraţia Obama continuă să fie evazivă privind răspunsul său la asasinarea ambasadorului SUA, Christopher Stevens, la Benghazi, în septembrie, Al-Qaeda nu a pierdut timpul în încercarea de a-şi stabili o platformă în Libia post-Gaddafi, scrie Con Coughlin, editor specializat pe probleme de apărare la Daily Telegraph, într-un articol pentru Wall Street Journal.

În ultimele săptămâni, oficiali din domeniul serviciilor de informaţii au declarat că au identificat o intensificare în activitatea Al-Qaeda, în contextul în care organizaţia teroristă încearcă să stabilească legătura cu noii afiliaţi islamişti din Libia. Al-Qaeda are o istorie îndelungată de bazare a operaţiunilor sale teroriste în state islamice eşuate, începând cu Afganistanul, la sfârşitul anilor 1990. Mai recent şi-a stabilit fiefuri şi în Somalia, Yemen şi Mali de nord şi încearcă să profite de pe urma tulburărilor politice din Irak, Siria şi Iordania.

În prezent, gruparea teroristă acţionează pentru a exploata lipsa endemică a domniei legii în Libia, unde se estimează că au apărut 1.700 de grupări armate după răsturnarea regimului Gaddafi. Printre cele mai notabile se numără ''Ansar al-Sharia'', celula teroristă salafită suspectată că a organizat atacul asupra consulatului american soldat cu uciderea lui Stevens şi altor trei americani. Liderii Al-Qaeda sunt totodată în căutarea unei alianţe cu ''Brigada Martirilor Abu Salim'', fondată de foşti deţinuţi islamişti din închisoarea de notorietate Abu Salim a vechiului regim.

Acţiunile din Libia sunt conduse de ''Al-Qaeda din Maghrebul Islamic'' (AQIM), braţul nord-african al organizaţiei globale. Oficiali de informaţii spun că liderii AQIM au călătorit în mod regulat în oraşul din deşert Ghat, în sud-vestul Libiei, aproape de graniţa cu Nigerul, unde au avut o serie de întâlniri cu grupări islamiste libiene.

Este încă neclar dacă Al-Qaeda a avut vreun rol în atacul asupra consulatului american din Benghazi, deşi anchetatorii CIA examinează posibilitatea ca gruparea teroristă să fi colaborat cu ''Ansar al-Sharia'' în etapele de planificare.

Până acum însă, Barack Obama a manifestat puţin interes faţă de oricare dintre aceste grupări, după cât se pare în speranţa ca autorităţile libiene să ia măsurile corespunzătoare pe cont propriu pentru a-i pedepsi pe cei vinovaţi. Principala preocupare a preşedintelui SUA în atentatul din Benghazi pare să fi fost apărarea administraţiei sale de acuzaţii, mai degrabă decât să împiedice ca terorismul resurgent să devină o problemă în alegerile de luna trecută şi a schimbat în mod deliberat punctele de discuţie incomode politic după asasinat, consideră analistul.

Abordarea detaşată a lui Obama privind ancheta de la Benghazi este în conformitate cu strategia sa de tip 'soft'' de abordare a provocărilor de securitate din lumea arabă. Mai degrabă decât să ofere un leadership puternic, el preferă să delege responsabilitatea altor politicieni, chiar şi atunci când interesele acestora sunt contrare intereselor Americii.

În cursul campaniei NATO de anul trecut în vederea răsturnării regimului Gaddafi, de exemplu, ''mantra'' Casei Albe a fost 'leadership din culise'. În cursul recentului conflict dintre Israel şi militanţii palestinieni din Gaza, Obama s-a mulţumit să-i permită noului preşedinte islamist egiptean, Mohammed Morsi, să facă el toate demersurile diplomatice pentru a pune capăt luptelor.

În absenţa unui leadership american puternic, grupări jihadiste, cum ar fi Al-Qaeda, s-au dovedit mai mult decât dispuse să umple golul politic. Guvernul de coaliţie al premierului libian Ali Zidan a depus eforturi majore pentru a stabiliza ţara după plecarea NATO, anul trecut, dar eforturile sale sunt subminate de Al-Qaeda şi afiliaţii săi.

Oficiali de informaţii occidentali spun că scopul principal al curtării de către Al-Qaeda a unor astfel de grupări din Libia este de a obţine acces la sutele de rachete antiaeriene de fabricaţie rusească, care au fost confiscate de diferite forţe insurgente în perioada răsturnării lui Gaddafi. În schimbul muniţiilor, liderii Al-Qaeda oferă instruire şi finanţare pentru ''fraţii'' lor islamişti, cu promisiunea de a-i face mai eficienţi în confruntarea cu miliţiile rivale şi grupurile de opoziţie din Libia.

Potrivit semnatarului articolului, activitatea crescândă a Al-Qaeda în Libia şi alte ţări ridiculizează recentele declaraţii ale consilierului general în Ministerului american al Apărării, Jeh Johnson, potrivit căruia America a ajuns într-un ''punct critic' în războiul său cu Al-Qaeda. Într-un discurs la Universitatea Oxford, de săptămâna trecută, Johnson a prezis că reţeaua teroristă va fi în curând 'efectiv distrusă', astfel că nu va mai avea nicio capacitate de a ataca America.

Având în vedere evenimentele recente din lumea arabă, evaluarea lui Johnson seamănă mai mult cu o iluzie decât cu o estimare raţională, susţine analistul. Preşedinţia Obama a asistat deja la două dejucări norocoase de comploturi teroriste pe pământ american - una pe un avion în direcţia Detroit, în 2009, şi a doua în Times Square, în 2010. Prin continuarea ignorării puternicei ameninţări pe care o reprezintă încă Al-Qaeda pentru securitatea naţională, administraţia riscă un alt atac de tipul celui de la Benghazi, sau chiar mai rău, avertizează semnatarul articolului.