Agenţi renumiţi ai KGB: Ce s-a întâmplat cu ei?

Care a fost soarta unor cunoscuţi agenţi ai securităţii sovietice? Într-o amplă relatare, publicaţia americană Foreign Policy îi trece în revistă pe cei mai renumiţi foşti agenţi KGB.
Marius Dragoi
19.06.2012

Care a fost soarta unor cunoscuţi agenţi ai securităţii sovietice? Într-o amplă relatare, publicaţia americană Foreign Policy îi trece în revistă pe cei mai renumiţi foşti agenţi KGB.

În fruntea listei se învecinează oameni care au obţinut un larg renume deja după desfiinţarea KGB: preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi Aleksandr Litvinenko, pe care unii îl consideră un 'cutezător care spune adevărul' şi care a plătit pentru criticile aduse serviciilor de securitate ruseşti, alţii un 'viteaz fără minte'. 'Trupul radioctiv al lui Litvinenko i-a amintit lumii că metodele KGB au supravieţuit, probabil, acestei structuri', subliniază jurnalista Katie Cella, autoarea articolului.

Nu a scăpat de divergenţe cu Kremlinul nici Boris Karpcikov. Acesta a fost recrutat de KGB în 1984, a lucrat în Letonia în structurile contraspionajului extern, iar după destrămarea Uniunii Sovietice s-a infiltrat în serviciile secrete letone şi a devenit agent dublu. Pe la mijlocul anilor 1990, FSB a 'început tot mai mult să-l dezamăgească' pe Karpcikov. După ce a fost deconspirat de letoni, el a revenit pentru o scurtă perioadă în Rusia, însă la sfârşitul anilor 1990, pe baza unui paşaport fals care i-a rămas de pe vremea când lucra pentru KGB, a plecat în Marea Britanie. Karpcikov a ieşit demult la pensie, trăieşte în Marea Britanie, încearcă să nu atragă atenţia asupra sa şi 'se uită mereu peste umăr', nutrind temeri pentru soarta familiei sale.

Un alt 'transfug' este Oleg Lialin, care din 1960 lucra la Londra sub acoperirea unei reprezentanţe comerciale sovietice şi care este cunoscut pentru faptul că a provocat cea mai mare extrădare de diplomaţi sovietici în Occident. Un instrument de influenţă asupra lui Lialin a fost obţinut de agenţi ai lui MI-5 în 1971, când s-a aflat că acesta are o aventură cu secretara Irina Tepliakova. După câteva luni Lialin a fost arestat pentru condus în stare de ebrietate. Poliţistul care l-a arestat atunci îşi amintea ulterior că, atunci când l-a urcat pe Lialin în maşina poliţiei, spionul s-a întins pe bancheta din spate, şi-a ridicat picioarele pe umerii poliţistului şi a început să strige: 'Nu ai voie să vorbeşti cu mine, nu ai voie să mă baţi, sunt agent KGB'.

În schimbul cooperării cu securitatea britanică, Lialin şi-a negociat protecţie pentru sine şi Tepliakova. Cei doi s-au căsătorit, însă mariajul s-a dovedit de scurtă durată. Lialin a decedat în 1995, după o boală prelungită, nefiind cunoscut nici la această oră despre ce boală a fost vorba şi unde exact şi-a petrecut spionul ultimii ani de viaţă.

Vasili Mitrohin a activat în KGB din 1948 până în 1984. Din 1956 el a fost transferat la arhivele KGB. Dezamăgit de criticile la adresa lui Stalin în raportul lui Nikita Hruşciov din timpul congresului XX al Partidului Comunist, Mitrohin a început să scoată din arhivă documente secrete şi să le copieze. El strângea copiile în cutii de lapte şi le îngropa în grădină sau le ascundea sub duşumea. Mai târziu s-a dovedit că în 12 ani s-au adunat materiale cât pentru şase valize, precizează jurnalista. În 1992, Mitrohin a încercat să predea arhiva către CIA, însă a obţinut un 'refuz ferm'. În final, el a reuşit să trezească interesul MI-6: britanicii l-au scos pe Mitrohin în Marea Britanie, i-au fixat gardă de corp şi i-au permis să-şi schimbe numele. Mai târziu, Mitrohin şi-a motivat acţiunile prin 'sentimentul de patriot rus'. Mitrohin a decedat la vârsta de 81 de ani, de pneumonie.

Aldrich Ames a fost timp de nouă ani o 'cârtiţă' sovietică infiltrată în CIA. El şi-a început cariera de spion în 1962, însă 'îşi îndeplinea atât de rău îndatoririle de recrutare de colaboratori, încât în mod periodic se cufunda în alcool şi depresie, afirmând că este dezamăgit de modul în care i s-a dezvăluit politica externă americană', notează Foreign Policy. Fiind transferat la departamentul care gestiona operaţiunile de pe teritoriul URSS, Ames a primit acces la datele personale ale agenţilor americani din Rusia. În acea perioadă el era împovărat de un proces de divorţ şi de imensele datorii ale amantei sale. Mai târziu, Ames a recunoscut că avea nevoie de 50.000 de dolari şi că auzise că pentru spionaj în favoarea sa KGB-ul le plătea colaboratorilor săi exact o asemenea sumă.

În total, Ames a predat circa 25 de oameni, inclusiv pe 'unul dintre bunii săi prieteni', Serghei Fedorenko, şi a câştigat circa 4 milioane de dolari. În 1994, Ames a fost deconspirat, judecat şi condamnat la închisoare pe viaţă, pedeapsă pe care acesta o ispăşeşte şi acum într-una dintre închisorile statului Pensilvania.

Agentul KGB Oleg Kalughin a fost trimis în SUA în cadrul programului Fulbrigh pentru studii în domeniul jurnalisticii şi activitate ulterioară sub acoperire. La scurt timp el s-a mutat din New York la ambasada sovietică de la Washington, iar în 1974 a devenit cel mai tânăr general KGB. Roata succesului s-a întors pentru Kalughin atunci când Vladimir Kriucikov, pe atunci un star în ascensiune a KGB, l-a acuzat că un om recrutat de acesta s-a dovedit spion american. Kalughin a revenit în Rusia, unde i s-a trasat sarcina de a urmări 'atitudinile neloiale' ale cetăţenilor. Kalughin a început să toarne informaţii despre acte de corupţie în cadrul KGB.

La scurt timp după ce a fost demis din KGB, în 1990, Kalughin s-a mutat în SUA şi a început să predea la Universitatea Catolică din America, a scris o carte şi a participat, în calitate de consultant, la elaborarea unui joc pe calculator. Vladimir Putin, care, potrivit lui Kalughin, 'avea un grad mult mai mic pentru a-i da raportul', l-a catalogat drept trădător. În 2002 a avut loc un proces care l-a condamnat în contumacie pe Kalughin la 15 ani de închisoare. În prezent, Kalughin predă la Centrul de studii pentru probleme de contraspionaj şi de securitate şi face parte din conducerea Muzeului de Spionaj de la Washington.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor