Afganistan: Ce vor talibanii?
Strategia lui Barack Obama în Afganistan se prăbuşeşte după decizia talibanilor de a suspenda negocierile şi cererea preşedintelui Hamid Karzai ca trupele străine să se replieze la bazele lor până la sfârşitul anului. Ambele măsuri, care intervin după masacrul comis de militarul american, diminuează considerabil posibilitatea unei încheieri ordonate a războiului şi sporesc riscurile unei escaladări a violenţei şi a haosului, notează vineri ziarul El Pais.
'Emiratul islamic a decis suspendarea tuturor discuţiilor cu SUA în Qatar până la clarificarea poziţiei americane referitoare la finalizarea promisiunilor lor', se arată în comunicat taliban, emis via Internet, care consideră atitudinea susţinută până acum de negociatorii americani, drept 'oscilantă, debusolată şi neconsistentă'. Negocierile cu talibanii erau punctul central al planurilor trasate de Casa Albă pentru a pune capăt conflictului, în contextul unei tranziţii politice, nu al unei înfrângeri militare, sau al unui război civil. Angajată sub formată de tentativă, în urmă cu un an în Germania, discuţia avansase atât de mult încât talibanii şi-au deschis un birou permanent la Qatar, unde se negocia eliberarea a cinci deţinuţi închişi la Guantanamo în schimbul unui occidental aflat în mâinile radicalilor islamişti.
Dialogul este totuşi în impas din ianuarie când trimisul Casei Albe pentru Afganistan şi Pakistan, Marc Grossman, a venit ultima oară în Qatar. Administraţia SUA, potrivit ziarului The New York Times, a întâmpinat o aprigă rezistenţă în Congres, din partea ambelor partide, privind punerea în libertate a deţinuţilor de la Guantanamo. Totuşi, guvernul a continuat să lucreze pentru a menţine conversaţiile cu ajutorul Arabiei Saudite, unde suniţii reprezintă majoritatea la care aparţin şi talibanii. Această ruptură subită, care a debusolat Washingtonul, ar putea fi legată şi de faptul că după masacrul de la Kandahar SUA să fie nevoite să-şi accelereze retragerea din Afganistan. Şi odată cu venirea primăverii, mai propice intensificării atacurilor, talibanii par tentaţi să mizeze pe ofensiva militară pentru a-şi ameliora poziţiile.
Pe fondul acestor îndoieli ale americanilor privind evoluţia conflictului, preşedintele Karzai încearcă să-şi consolideze propria poziţie, cerând trupelor străine să nu mai patruleze prin oraşe sau sate şi să se replieze la bazele lor. Scopul acestei replieri ar fi, potrivit preşedintelui, să evite producerea de noi incidente precum masacrul celor 16 civili afgani, între care numeroşi copii. Acest episod care a tulburat profund populaţia îi ameninţă propria imagine. Karzai nu este mulţumit de reacţia SUA faţă de masacru. În loc ca suspectul să fie judecat urgent în Afganistan, acesta a fost evacuat - deocamdată se află în Kuweit - nu au fost emise acuzaţii oficiale împotriva lui şi nici măcar nu i-a fost dezvăluită identitatea.
Deşi şeful Pentagonului, Leon Panetta, i-a promis lui Karzai că se va face dreptate, responsabilii militari au avertizat că trebuie urmate procedurile legale şi clarificate toate împrejurările, înainte de a lua măsuri împotriva presupusului vinovat. O repliere la bazele lor ar putea însemna pierderea tuturor cuceririlor militare din ultimii doi ani. Iar armata afgană nu este încă în măsură să asigure securitatea şi să se opună talibanilor. Viitorul summit al NATO, din mai de la Chicago, va trebui să găsească de urgenţă o nouă strategie. Abandonarea Afganistanului, în mod precipitat, ar însemna o fugă din calea talibanilor. Iar rămânerea, o prezenţă contrară voinţei tuturor afganilor.
