Adrian Năstase, condamnat la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul Zambaccian
alte articole
UPDATE. Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată în dosarul Zambaccian. Acesta a mai primit 3 ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj.
Prin contopirea pedepselor, Adrian Nastase va executa pedeapsa de patru ani de închisoare.
Drepturile interzise lui Adrian Năsatase sunt: dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa o funcţie sau de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.
În acelaşi dosar, soţia sa, Daniela Năstase, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la luare de mită şi patru ani de interzicere a unor drepturi. Aceasta are o perioada de încercare de 8 ani.
Decizia este definitivă, Adrian Năstase fiind aşteptat astăzi să se prezinte în arest. De asemenea, statul va confisca familiei Năstase circa 400.000 de euro.
În acelaşi dosar, Irina Jianu, fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii, a primit o condamnare la 4 ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani.
***
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor da luni o sentinţă definitivă în faimosul dosar Zambaccian, în care fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat, în primă instanţă, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru acuzaţia de luare de mită.
Amintim că la ultimul termen de judecată, procurorul anticorupţie responsabil de caz a cerut completului de cinci judecători pedepse cu executare pentru Adrian Năstase şi soţia acestuia, Dana. Pe de cealaltă parte, cei patru apărători ai lui Năstase au evidenţiat că în dosar se remarcă numeroase vicii, cum ar fi probe şi documente fără relevanţă juridică, mărturii contradictorii şi acuzaţii ce nu există în materialitatea lor. În consecinţă, aceştia au cerut achitarea soţilor Năstase sau, în cel mai rău caz, menţinerea deciziei primei instanţe şi respingerea recursului înaintat de DNA.
Adrian Năstase a declarat, la finalul judecării dosarului, că numai dacă instanţa ar da o pedeapsă cu spânzurarea, poate că l-ar şoca, arătând că în această cauză au rămas în suspensie o mulţime de lucruri, iar rejudecarea ar fi o soluţie normală.
"Deja lucrurile acestea, presiunile acestea au trecut de la un etaj la altul, au trecut de la o etapă la alta şi probabil că acum, numai dacă s-ar da o sentinţă de, ştiu eu, pedeapsă cu spânzurarea, poate că m-ar şoca", a precizat acesta.
Fostul premier susţine că dosarul Zambaccian este „una dintre ofrandele” făcute de Daniel Morar preşedintelui Traian Băsescu şi consideră „că cei 8 ani de zile de hărţuire politică şi judiciară inseman[ prea mult pentru cei 4 ani de guvernare” ai săi.
Adrian Năstase este acuzat de luare de mită şi şantaj, iar pe fond a fost deja condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Dacă pedeapsa va fi menţinută, fostul premier ar putea reveni în închisoare. În cadrul procesului, Năstase şi-a susţinut mereu nevinovăţia.
Unul din apărători lui Năstase declara recent că orice decizie din partea magistraţilor este posibilă, iar incertitudinea asupra sentinţei planează cu atât mai mult cu cât preşedintele completului responsabil de judecarea dosarului Zambaccian, Ionuţ Matei, a făcut parte din completul care l-a condamnat în 2012 pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare în dosarul Trofeul Calităţii şi a scris în motivarea condamnării că Năstase „este personificarea corupţiei din clasa politică”.
Dosarul Zambaccian
Dosarul Zambaccian, astfel cum a fost numit, este al treilea dosar de corupţie pentru care, în mai 2010, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată pe fostul premier Adrian Năstase.
Procurorii susţin că Adrian Năstase a primit mită în repetate rânduri sub formă de produse din China, care ar fi fost folosite la casele lui din Cornu şi Zambaccian. Conform acuzaţiilor, fostul premier ar fi primit mită în valoare totală de 630.000 de euro de la Irina Jianu pentru a o menţine în funcţia de inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii. De asemenea, acesta ar fi primit şi foloase necuvenite de la fostul consul al României în China, Ioan Păun. Cu banii primiţi de la Irina Jianu, Adrian Năstase şi soţia sa, Dana Năstase, ar fi cumpărat bunuri din China, prin consulul Ioan Păun, căruia în schimbul acestei operaţiuni, i s-ar fi promis că va fi menţinut pe poziţia de consul.
Potrivit procurorilor, ulterior Năstase l-ar fi şantajat pe Ioan Păun pentru ca acesta să-şi schimbe declaraţia dată în faţa procurorilor DNA în faza de urmărire penală.
La data de 30 martie 2012 completul Curţii Supreme l-a condamnat pe Adrian Năstase la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind totodată achitat pentru infracţiunea de luare de mită.
Şi soţia acestuia, Dana Năstase, a fost condamnată şi ea la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru folosirea de acte vamale false, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.
Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Jianu, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare.
Procurorii au atacat cu recurs decizia dată în martie 2012 de completul de trei judecători de la ÎCCJ în acest dosar, iar acum decizia finală aparţine completului de cinci judecători de la ÎCCJ.
Dacă magistraţii menţin pedeapsa dată în fond, Adrian Năstase, care a primit în primă instanţă o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, s-ar putea reîntoarce în penitenciar, după ce a fost eliberat condiţionat în luna martie în urma pedepsei de doi ani de închisoare primite în dosarul Trofeul Calităţii.
Amintim că Adrian Năstase a mai fost condamnat în 2012 la doi ani de închisoare în dosarul Trofeul Calităţii, în care DNA l-a acuzat că a camuflat strângerea de fonduri pentru campania sa electorală prin iniţierea unui simpozion denumit "Trofeul calităţii în construcţii". Taxele de participare care au fost încasate în cadrul evenimentului, peste 1,6 milioane de euro, au ajuns la patru companii controlate de doi dintre apropiaţii familiei Năstase, după care, la o firmă care a prestat diverse servicii în campania prezidenţială a acestuia.