Administraţia "Apele Române", acuzată că a pierdut 450 de milioane de euro pentru că nu a făcut investiţii împotriva inundaţiilor

Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Mediului, este acuzată de Corpul de Control al ministerului că a pierdut aproximativ 450 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin PNRR. Potrivit comunicatului oficial, pierderile s-au produs în principal din cauza eşecului investiţiilor destinate consolidării digurilor şi barajelor împotriva inundaţiilor.

Paradoxal, deşi majoritatea proiectelor au fost ratate, peste 500 de angajaţi ai instituţiei au beneficiat de sporuri salariale pentru „gestionarea fondurilor europene”, se arată în acelaşi document, citat de G4Media.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, l-a demis încă din luna septembrie pe fostul director al ANAR, Sorin Lucaci, în contextul mai multor scandaluri privind închirierea la suprapreţ a sediului instituţiei şi lipsa controalelor în teren.

Fonduri pierdute şi proiecte blocate

Raportul Corpului de Control indică o pierdere de peste 450 de milioane de euro, blocarea investiţiilor şi o administrare defectuoasă a principalelor proiecte de infrastructură de protecţie împotriva inundaţiilor.

„Acest control a fost necesar pentru a înţelege cum a ajuns o instituţie esenţială să piardă fonduri uriaşe care ar fi trebuit să protejeze comunităţi întregi. Vorbim despre bani care puteau fi transformaţi în baraje şi diguri, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri incapabile să dezvolte capacitatea de implementare la nivel local. Vom lua măsuri pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Dintr-o alocare iniţială de 557,8 milioane de euro prin PNRR pentru şapte proiecte de investiţii, ANAR a pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.

Cel mai mare proiect – cel privind modernizarea infrastructurii critice de apărare împotriva inundaţiilor – a fost diminuat cu 90%, de la 340 de milioane la aproximativ 33 de milioane de euro. Astfel, din cele 13 baraje, 13 poldere şi peste 400 km de diguri planificate, au rămas finanţate doar un baraj şi un polder, ambele în judeţul Bihor.

Probleme sistemice şi lipsă de asumare

Controlul a mai evidenţiat întârzieri semnificative în procedurile de achiziţie, refaceri repetate ale documentaţiilor tehnice, lipsă de coordonare între structurile interne şi slabă asumare managerială.

În plus, şefii administraţiilor bazinale şi-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare, ceea ce le-a permis să obţină sporuri salariale între 10% şi 50%, deşi nu au avut activităţi reale în cadrul proiectelor.

Reorganizare şi măsuri propuse

Ca urmare a raportului, Ministerul Mediului a anunţat o reorganizare completă a structurilor care gestionează fondurile PNRR:

• Departamentul PNRR din aparatul central al ANAR va fi desfiinţat, iar personalul redistribuit în teritoriu;

• Din peste 500 de angajaţi care primesc sporuri, doar circa 100 vor rămâne implicaţi în proiectele active confirmate de Comisia Europeană;

• Ministerul a cerut recuperarea sumelor încasate nejustificat de către personalul care nu a desfăşurat activităţi de implementare efectivă;

• Va fi introdus un mecanism de monitorizare semestrială privind stadiul investiţiilor, cheltuielile şi termenele asumate.