Acordarea dreptului de vot pentru maghiarii din afara Ungariei poate provoca tensiuni regionale

Raportul pe Ungaria al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului notează criticile la adresa noii legi electorale ungare, potrivit cărora acordarea dreptului de vot pentru maghiarii din afara ţării poate provoca tensiuni regionale.

Documentul publicat recent face o radiografie a noii legi electorale, adoptată de Parlamentul de la Budapesta la 23 decembrie 2011, notând că aceasta a fost marcată de controverse. Jobbik a votat împotriva legii, în timp ce alte două formaţiuni de opoziţie au boicotat votul, preferând să protesteze în faţa Parlamentului.

Legea reduce numărul parlamentarilor de la 386 la 199 şi redesenează forma şi mărimea colegiilor electorale. Noua delimitare a fost criticată de opoziţie şi de observatori independenţi care susţin că este în avantajul FIDESZ, partidul premierului Viktor Orban.

O altă noutate a legii electorale este introducerea dreptului de vot pentru etnicii maghiari din afara Ungariei. „Criticii susţin că asta ar putea aduce voturi pentru FIDESZ la viitoarele alegeri, precum şi la escaladarea tensiunilor regionale. De la începutul lui noiembrie 2012, 300.000 de maghiari care trăiesc în ţările vecine au aplicat pentru cetăţenie” şi vor putea vota la alegerile parlamentare din 2014, se arată în raportul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului.

Autorii notează îngrijorarea comunităţii internaţională faţă de rapiditatea şi de obiectivele majorităţii FIDESZ din Parlament, care în 2010 şi 2011 a adoptat o nouă Constituţie, a adoptat o nouă lege pentru mass-media şi a reformat sistemul juridic şi pe cel electoral. Criticile vizează faptul că Ungaria s-a îndepărtat, prin legile adoptate, de principiile şi practicile democratice apropiindu-se de un stat semi-autoritarian.

Textul noii Constituţii - Ungaria fiind singura ţară din zonă care nu a schimbat legea fundamentală după căderea comunismului, ci doar a revizuit-o - a fost făcut public cu doar 3 săptămâni înainte de a fi adoptată. Multe prevederi au fost criticate şi de Comisia de la Veneţia. Una dintre ele se referă la atitudinea statului ungar faţă de diaspora.

Astfel, articolul D prevede că „Ungaria poartă responsabilitatea pentru soarta maghiarilor care trăiesc în afara graniţelor sale”. Formularea, în special cuvântul „responsabilitate”, oferă motive de îngrijorare privind faptul că Budapesta ar putea să nu respecte în totalitate suveranitatea statelor vecine în care se trăiesc etnici maghiari.

De asemenea, în Legea fundamentală libertatea presei nu este formulată ca un drept individual, ci ca o obligaţie a statului, ceea ce ar putea însemna că este la latitudinea statului, remarcă raportul.

În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, documentul citează Comisia de la Veneţia potrivit căreia reforma „ameninţă independenţa justiţiei (...) Principala problemă este concentrarea puterii în mâna unei singure persoane”.