Ministrul maghiar de Externe: Migraţia în masă este o ameninţare la adresa umanităţii

Ambarcaţiune cu imigranţi şi refugiaţi se află în largul insulei italiene Lampedusa, 24 mai 2017.
Ambarcaţiune cu imigranţi şi refugiaţi se află în largul insulei italiene Lampedusa, 24 mai 2017. (Chris McGrath/Getty Images)

Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, a etichetat migraţia în masă drept o ameninţare la adresa umanităţii în timpul unei conferinţe de combatere a terorismului de la Viena.

Ministrul maghiar a solicitat Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) să finanţeze combaterea terorismului global, solicitând restrângerea bugetelor pentru facilitarea migraţiei în masă.

"[Solicităm ONU să includă lupta împotriva terorismului în bugetul său, să cheltuiască mai mult pe efortul global împotriva terorismului şi mai puţin pe migraţie, în beneficiul tuturor cetăţenilor lumii", a spus Szijjarto.

El a continuat subliniind că migraţia în masă a generat cel puţin 30 de atacuri teroriste de la criza din 2015 şi a propus patru paşi pentru restabilirea securităţii în Europa, inclusiv înfrângerea grupului terorist Statul Islamic, consolidarea frontierelor naţionale, sprijinirea comunităţilor care fug de teroare şi ca ONU să recunoască terorismul drept o ameninţare majoră care trebuie abordată.

Ministrul a adăugat că promovarea migraţiei în masă poate reprezenta „o ameninţare foarte gravă pentru întreaga umanitate”, potrivit publicaţiei Hirado.

Szijjarto a criticat în special Pactul Global pentru Migraţie al ONU, pe care l-a înfierat anterior în 2018, numindu-l o încercare de legalizare a migraţiei ilegale.

„Pactul ONU este mai periculos, deoarece este o iniţiativă globală, ceea ce înseamnă că va avea un efect mai mare decât politica [europeană] şi reprezintă un risc pentru întreaga lume”, a spus el.

Ungaria, împreună cu alte câteva ţări, inclusiv Statele Unite, Australia şi Israel, au respins pactul privind migraţia, alte zeci de ţări abţinându-se de la vot în decembrie 2018.

Szijjarto a fost, de asemenea, extrem de critic faţă de politicile de migraţie ale Uniunii Europene, afirmând în septembrie că blocul încearcă să „introducă cote obligatorii de migranţi ţărilor europene”.