Împăratul Wen care a condus dinastia Han cu etică şi curtoazie

Dinastia Han a durat aproximativ două sute de ani (202BC-220AD). Lecţia principală pe care împăraţii Han au învăţat-o de la dinastia Qin (care a existat doar timp de cincisprezece ani înainte de înlocuirea ei cu dinastia Han) a fost că forţa putea fi folosită pentru a cuceri alte ţări, dar nu pentru a le guverna. Guvernarea etică este singura modalitate pentru a menţine o dinastie la putere.

În perioada dinastiei Han a fost fondat sistemul chinez politic, legal, instituţional şi filozofic. Dinastia a inclus două perioade: Han de Vest şi Han de Est. În timpul dinastiei Han de Vest, a existat o perioadă lungă de prosperitate şi chinezii erau recunoscuţi ca poporul Han. De atunci, expresiile "oamenii Han", "caracterul Han" şi "costumele Han" se utilizează până în prezent.

Împăratul Wen (202-157BC) a fost cel de-al cincilea împărat al dinastiei Han. El a condus ţara timp de 23 de ani. În această perioadă, oamenii se bucurau de o viaţă paşnică şi prosperă. Acesta a fost punctul de cotitură pentru dinastia Han, transformând situaţia economică a naţiunii sfâşiate de război într-o economie în expansiune. Bunăvoinţa împăratului Wen s-a reflectat în multe moduri. Prezentăm în acest articol cinci dintre ele.

Împăratul Wen a abolit pedeapsa cu mutilarea fizică şi vina prin asociere. El considera că legile au fost stabilite pentru guvernarea ţării, descurajarea infracţiunilor şi ghidarea persoanelor spre un comportament bun. În cazul în care autorul unei infracţiuni era sancţionat conform legii, alţi nevinovaţi nu ar fi trebuit să fie implicaţi. În plus, atâta timp cât legile şi reglementările sunt corecte, oamenii vor fi imparţiali; aplicarea corectă a normelor îi face pe oameni să creadă în ele.

Wen a ordonat familiilor nobile care trăiau în capitală să revină la proprietăţile lor de la ţară, astfel încât ţăranii să nu fie obligaţi să transporte provizii la distanţe lungi. Pe de altă parte, nobilimea ar fi fost capabilă să joace un rol determinant în societate, gestionând comunităţile locale.

Împăratul a dus un stil de viaţă foarte modest. Îmbrăcămintea pe care o purta de obicei, era de calitate medie şi nu era rafinată. Acesta era un exemplu pentru naţiune. El a emis un ordin, declarând că la ornamentele de pe mormântul său să nu fie folosit niciun metal decorativ, cum ar fi aurul sau argintul, în schimb să fie folosită ceramica. Ordinul de asemenea spunea că mormântul ar trebui să aibă dimensiuni moderate, pentru a evita incomodarea oamenilor.

Wen a abolit infracţiunea de denigrare a curţii regale şi critica afacerilor politice. El considera că prin acceptarea criticii pot fi găsite căi raţionale de guvernare a ţării şi poate fi prevenită dictatura.

Împăratul Wen evita războaiele şi acţiona pentru discuţii diplomatice în scopul păstrării bunăstării oamenilor atunci când avea probleme de apărare a frontierei. Deşi hunii de Nord au încălcat în mod repetat acorduri bilaterale şi au invadat China, împăratul a ordonat trupelor doar consolidarea hotarelor şi nu a declarat războaie hunilor, deoarece nu a vrut ca acestea să îngreuneze viaţa poporului său.

În 159 î.Hr., o secetă grea a lovit toată ţara, aceasta fiind urmată de o invazie de lăcuste. Împăratul a luat o serie de măsuri pentru a ajuta oamenii: a scutit lorzii de tributuri, a anulat interdicţia cu privire la ridicarea munţilor şi săparea lacurilor, a redus cheltuielile pe produsele de lux în palat, a redus numărul de funcţionari şi a deschis hambarele pentru oamenii săraci.

Pe lângă faptul că a fost un conducător binevoitor, împăratul Wen a dat dovadă şi de dragoste filială şi supuşenie. Mama lui a stat bolnavă la pat timp de trei ani şi de multe ori el a vegheat toată noaptea lângă ea. De fiecare dată când mama sa trebuia să ia medicamente, el insista să le probeze el primul, pentru a se asigura că erau sigure.

În timpul domniei sale, etica şi curtoazia au fost extrem de apreciate, astfel că s-a menţinut stabilitatea socială şi oamenii trăiau într-un mediu paşnic. Economia s-a refăcut după zeci de ani de război şi a prosperat. Dinastia Han de Vest a fost una dintre rarele "societăţi armonioase" din istoria Chinei.