Ziua Armatei României, la Bucureşti

Zeci de persoane au participat astăzi la ceremonia militară de depunere de coroane de flori, de la Monumentul Eroilor militari români căzuţi la datorie, de lângă Parcul Tineretului. Imediat după intonarea imnului de stat şi după ceremonia religioasă, numeroşi reprezentanţi din partea autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi din partea preşedinţiei române, dar şi reprezentanţi de la toate unităţile militare din Bucureşti au depus coroane de flori în cinstea eroilor. Militarii de la Regimentul 30 Gardă au prezentat apoi onorul celor prezenţi la eveniment.

Prezent la eveniment, fostul Şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul în rezervă Mircea Chelaru, a subliniat pentru cititorii The Epoch Times importanţa zilei de 25 octombrie.

”Ziua Armatei Române este simbolul dezvoltării în timp a naţiunii române. Steagul, imnul şi uniforma sunt tocmai identitatea unei naţiuni. 25 octombrie înseamnă nu o zi a armatei române în care punem nişte coroane la cei jertifiţi pentru imn, steag şi uniformă, ci pentru a da un semn de continuitate generaţiilor care vin”, a declarant Mircea Chelaru. În plus, acesta a adăugat că tânăra generaţie duce lipsă de educaţie patriotică.

”Educaţia patriotică nu este un snobism, dar nu este niciun act incriminatoriu. Pentru unii a fi patriot se pare că e un delict de conştiinţă. A fi patriot înseamnă a-ţi asuma prin propria lucrare, tocmai elementele de identitate şi continuitate pentru că nu poţi fi, în verticala timpului care vine, în afara neamului în care trăieşti”, a declarant fostul Şef al Marelui Stat Major al Armatei Române.

Manifestările organizate de Ministerul Apărării Naţionale, dedicate Zilei Armatei, au început joi cu ceremoniile militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol.

De asemenea, potrivit unui comunicat emis de M.Ap.N, Ziua Armatei României va fi sărbătorită prin arborarea Drapelului naţional la sediile instituţiilor militare, ridicarea Marelui Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi prin organizarea unor ceremonii militare şi activităţi comemorative în toate garnizoanele din ţară, la Ansamblul monumental de la Carei şi în teatrele de operaţii şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării.

Tot astăzi vor avea loc ceremonii de depunere a jurământului militar de către elevii şi studenţii din instituţiile militare de învăţământ

Începând cu ora 18:15, în Bucureşti se va desfăşura retragerea cu torţe pe traseul I: Monumentul Infanteriei - Piaţa Victoriei - Piaţa Romană - Piaţa Universităţii - Palatul Cercului Militar Naţional - Piaţa Eroilor - Universitatea Naţională de Apărare - Palatul Cotroceni - Regimentul 30 Gardă şi traseul II: Monumentul Infanteriei - Piaţa Victoriei - Calea Victoriei - Palatul Cercului Militar Naţional - Piaţa Eroilor - Universitatea Naţională de Apărare.

Anul acesta, de Ziua Armatei, pentru prima dată se organizează ceremonii militare de evocare a eroilor neamului în locurile în care strămoşii noştri au purtat marile bătălii pentru suveranitatea şi independenţa României sau în care marii noştri înaintaşi sunt înmormântaţi: Oarba de Mureş, Şelimbăr, Păuliş, Cetatea Neamţului, Mănăstirea Putna, Podu Înalt, Mărăşeşti, Mănăstirea Dealu, Carei, Păuleşti sau Luduş.

Pentru unii, a fi patriot se pare că e un delict de conştiinţă

Militarii români din teatrele de operaţii vor sărbători Ziua Armatei României prin organizarea unor ceremonii militare şi a unor activităţi culturale şi sportive, la care vor fi invitaţi şi parteneri din coaliţiile multinaţionale.

Ziua Armatei României

Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul 381 din 1 octombrie 1959, când Ziua Forţelor Armate a fost mutată din 2 octombrie în data de 25 octombrie.

25 octombrie 1944, Ziua Armatei Române, semnifică data eliberării totale a nord-vestului Transilvaniei de sub ocupaţie şi administraţie străine. Acesta a fost singurul obiectiv strategic naţional realizat efectiv de Armata Română pe câmpul de luptă recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de Pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, încheiat la 10 februarie 1947.

Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 de militari, dintre care 76.275 prizonieri.

Eliberarea părţii de nord-vest a României nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata Română, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală.

”Ajunse la frontiera din 1940, diviziile noastre sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, până la înfrângerea totală a forţelor germano-maghiare”, preciza comunicatul Marelui Stat Major din 25 octombrie 1944.