Vulpescu: Preţul energiei de la Hidroelectrica poate fi sub cel al pieţei

Preţul energiei din contractele bilaterale încheiate de Hidroelectrica poate fi sub cel al pieţei, dar la o distanţă care să fie justificată de facilităţile finaciare pe care intermediarul le oferă, cum ar fi plata în avans, a declarat administratorul special al companiei, avocatul Remus Vulpescu.

”Depinde de preţul pieţei (stabilirea unui preţ corect al energiei pentru contractele bilaterale, n.r.), dacă piaţa merge la 190 lei pe MWh, atunci 200 lei pe MWh nu ar fi un preţ corect, de aceea este importantă corelarea preţului de contract cu evoluţia preţului pieţei pentru ca în permanenţă acel contract să se păstreze eventual sub preţul pieţei la o distanţă justificată de facilităţile finaciare pe care intermediarul le oferă”, a spus Vulpescu, într-o emisiune la Pro TV.

El a declarat că nu a fost stabilit un procent înainte şi care să fie discutat ulterior cu reprezentanţii companiilor care au contracte bilaterale încheiate cu Hidroelectrica.

Administratorul judiciar al producătorului de energie, Remus Borza, a declarat că în condiţiile în care preţul pe piaţă este de 224-225 lei pe MWh, un preţ corect pentru energia produsă la Hidroelectrica ar fi de 200-210 lei pe MWh.

”Vă dau trei repere: avem un preţ de cost de 125 de lei pe MWh pe Hidroelectrica şi evident producem cea mai ieftină energie din piaţă, raportat la 145 de lei MWh în cazul Nuclearelectrica sau 180 lei MWh la Termoelectrica. Avem acest preţ de cost de 125 de lei, avem anumite contracte bilaterale chiar cu 103 lei şi se ştie cine sunt acei parteneri cu un astfel de preţ sub preţul de cost şi avem, în fine, un preţ de referinţă de 224-225 care este preţul de pe pieţe.... Probabil preţul corect ar fi cu acel discount de 10-12%, care este cât se poate de justifucat”, a spus Borza.

De asemenea, el a menţionat că acesta ar fi un preţ corect în condiţiile în care preţul este însoţit de contraprestaţii ale intermediarului şi plata în avans, iar raţiunea unui astfel de contract ar fi ca traderii să finanţeze producătorul de energie.

Tribunalul Bucureşti a admis pe 20 iunie cererea Hidroelectrica de intrare în insolvenţă, fiind numit ca administrator judiciar firma Euro Insol.

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, declara pe 18 mai că se doreşte aducerea contractelor încheiate de Hidroelectrica cu "băieţii deştepţi" pe piaţa concurenţială, în urma negocierilor reuşindu-se eliminarea preţului fix din aceste contracte, adică "ceea ce nu s-a reuşit în 10 ani".

Potrivit lui Chiţoiu, statul are de recuperat 1 miliard de euro de la "băieţii deştepţi", în condiţiile în care contractele încheiate cu Hidroelectriva vor fi considerate ajutor de stat de către Comisia Europeană.

Ulterior, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a anunţat că renegocierea contractelor bilaterale încheiate de Hidroelectrica se află în derulare, iar rezultatul va fi făcut public imediat ce negocierile se finalizează.

Investigaţiile derulate de Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană privind contractele Hidroelectrica vor mai dura cel puţin până la sfârşitul lui 2012, sancţiunile maxime stabilite prin legislaţia naţională fiind de maxim 10% din cifra de afaceri, a precizat preşediintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu.

Consiliul Concurenţei a demarat o investigaţie asupra contractelor bilaterale încheiate de Hidroelectrica, pentru a vedea dacă partenerii din contracte s-au înţeles între ei privind preţul energiei. Lista firmelor investigate include Alro Slatina, Energy Holding, Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustries, Electromagnetica, Luxten, Elsid Titu, Europec, Electrocarbon, EFT România şi EFT Elveţia.

Şi Comisia Europeană a demarat o investigaţie asupra acestor contracte, existând suspiciunea unui ajutor de stat ca urmare a preţului foarte mic din aceste contracte.