Victoria Ucrainei în faţa Rusiei invadatoare nu a fost niciodată obiectivul lui Biden [Time]

Când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu aproape trei ani, preşedintele Joe Biden a stabilit trei obiective pentru răspunsul Statelor Unite, dar victoria Ucrainei nu a fost niciodată printre acestea, potrivit Time.

Expresia folosită de Casa Albă pentru a-şi descrie misiunea la momentul respectiv - sprijinirea Ucrainei „atât timp cât este necesar” - a fost intenţionat vagă. De asemenea, a ridicat întrebarea: 'Atât timp cât este nevoie pentru a face ce?'.

„În mod deliberat, nu vorbeam despre parametrii teritoriali”, spune Eric Green, care făcea parte din Consiliul Naţional de Securitate al lui Biden la acea vreme, supervizând politica privind Rusia.

Cu alte cuvinte, Statele Unite nu au promis că vor ajuta Ucraina să recupereze toate teritoriile ocupate de Rusia şi cu siguranţă nu teritoriile vaste din estul Ucrainei şi din Peninsula Crimeea, ocupate în invazia iniţială din 2014. Motivul a fost simplu, spune Green: Casa Albă a considerat că Ucraina nu este în măsură să facă acest lucru, chiar şi cu un ajutor substanţial din partea Occidentului.

„În cele din urmă, aceasta nu urma să fie o poveste de succes. Obiectivul cel mai important era supravieţuirea Ucrainei ca o ţară suverană, democratică şi liberă să urmărească integrarea în Occident.”

Acesta a fost unul dintre cele trei obiective stabilite de Biden.

De asemenea, el a dorit ca SUA şi aliaţii săi să rămână uniţi şi a insistat asupra evitării unui conflict direct între Rusia şi NATO.

Privind retrospectiv la conducerea sa în timpul războiului din Ucraina - care îi va modela cu siguranţă moştenirea ca om de stat - Biden a atins aceste trei obiective. Dar succesul în aceşti termeni limitaţi oferă puţină satisfacţie chiar şi unora dintre cei mai apropiaţi aliaţi şi consilieri ai săi.

„Din păcate, este genul de succes în care nu te simţi grozav. Pentru că există atât de multă suferinţă în Ucraina şi atât de multă incertitudine cu privire la unde se va ajunge în final”, afirmă Green într-un interviu acordat TIME.

Pentru ucraineni, dezamăgirea faţă de Biden a crescut de-a lungul invaziei şi a fost exprimată tot mai deschis după ce alegerile prezidenţiale din SUA s-au încheiat cu victoria lui Donald Trump. Într-un podcast difuzat la începutul lunii ianuarie, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Statele Unite nu au făcut suficient sub conducerea lui Biden pentru a impune sancţiuni împotriva Rusiei şi pentru a oferi Ucrainei arme şi garanţii de securitate.

„Cu tot respectul pentru Statele Unite şi administraţie, nu vreau aceeaşi situaţie ca cea pe care am avut-o cu Biden. Solicit sancţiuni acum, vă rog, şi arme acum”, i-a spus Zelenski lui Lex Fridman.

Critica a fost neobişnuit de dură şi pare cu atât mai surprinzătoare având în vedere că SUA a oferit sprijin Ucrainei în timpul mandatului lui Biden - 66 de miliarde de dolari numai în ajutor militar de la invazia rusă din februarie 2022, potrivit Departamentului de Stat al SUA.

Comparativ cu toate ajutoarele pe care Congresul le-a aprobat pentru nevoile economice, umanitare şi de altă natură ale Ucrainei, această sumă se ridică la aproximativ 183 de miliarde USD în septembrie anul trecut, potrivit Ukraine Oversight, un organism de supraveghere al guvernului SUA creat în 2023 pentru a monitoriza şi a contabiliza toate aceste ajutoare.

Cu toate acestea, Zelenski şi unii dintre aliaţii săi insistă că SUA a fost prea prudentă în confruntarea cu Rusia, mai ales când vine vorba de a acorda Ucrainei o cale clară către aderarea la NATO.

„Este foarte important să împărtăşim aceeaşi viziune pentru viitorul securităţii Ucrainei - în UE şi NATO”, a declarat preşedintele ucrainean în timpul celei mai recente vizite la Casa Albă, în septembrie.

În timpul acelei vizite, Zelenski i-a oferit lui Biden o listă detaliată de solicitări pe care le-a descris drept „planul de victorie” al Ucrainei.

În afară de solicitarea de a fi invitat să adere la NATO, planul îndemna SUA să consolideze poziţia Ucrainei în război printr-un nouă livrare semnificativă de arme şi permisiunea de a le utiliza în interiorul teritoriului Rusiei. Biden anunţase până atunci că nu va candida pentru un al doilea mandat, iar ucrainenii sperau că statutul său de „lame-duck” îi va permite să ia decizii mai îndrăzneţe, în parte pentru a-şi asigura moştenirea în domeniul afacerilor externe.

„Pentru noi, moştenirea sa este un argument. Cum îşi va aminti istoria de tine?”, a declarat pentru TIME un membru important al delegaţiei lui Zelenski la Washington.

În ceea ce priveşte aderarea Ucrainei la NATO, Biden nu a vrut să cedeze. Dar a aprobat o serie de măsuri pe care Casa Albă le-a respins de mult ca fiind prea periculoase. În noiembrie, SUA a permis Ucrainei să folosească rachete americane pentru a lovi în interiorul teritoriului rus. Iar în ianuarie, administraţia Biden a impus sancţiuni dure asupra sectorului energetic rusesc, inclusiv împotriva „flotei fantomă” de petroliere pe care Rusia le-a folosit pentru a-şi exporta petrolul.

Deşi aceste decizii nu au fost pe măsura dorinţelor lui Zelenski, ele l-au ajutat pe Biden să argumenteze, în timpul ultimului discurs de politică externă din mandatul său, că Statele Unite şi-au atins obiectivele în apărarea Ucrainei. Cu toate acestea, el a avut grijă să nu promită că Ucraina îşi va recâştiga teritoriul sau chiar că va supravieţui până la sfârşitul acestui război.

Preşedintele rus Vladimir Putin „nu a reuşit până acum să subjuge Ucraina”, a declarat Biden într-un discurs susţinut la Departamentul de Stat la 13 ianuarie.

„Astăzi, Ucraina este încă o ţară liberă, independentă, cu potenţial - potenţial pentru un viitor luminos”, a adăugat Biden.

Viitorul pe care Zelenski şi mulţi dintre compatrioţii săi îl au în minte este unul în care Rusia este învinsă. Dar, mobilizând lumea la luptă, implicaţia pe care Biden a inclus-o în propriile sale obiective a fost că a apăra Ucraina împotriva Rusiei nu este acelaşi lucru cu înfrângerea Rusiei. Prin urmare, nu este surprinzător dacă acest obiectiv rămâne departe de Zelenski.