Victoria lui Putin la alegerile de duminică este asigurată, dar viitorul Rusiei este mai puţin sigur

Cea mai mare importantă întrebare în legătură cu alegerile prezidenţiale de duminică, din Rusia, nu este dacă premierul Vladimir Putin va câştiga, ci câte mii de persoane vor ieşi după aceea pe străzi pentru a protesta faţă de victoria sa.

Potrivit sondajelor, fostul spion KGB este favoritul absolut la scrutinul din 4 martie, două treimi dintre alegători spunând că intenţionează să pună ştampila pe numele său.

Cele mai recente sondaje arată că Putin va primi circa 63% din voturi, cu mult peste pragul de 50% pe care trebuie să îl depăşească pentru a evita al doilea tur de scrutin.

"Vom conduce ţara către viitor şi vom face Rusia măreaţă!", a spus Putin la o manifestaţie organizată săptămâna trecută pe stadionul de fotbal Lujniki din Moscova. "Noi suntem majoritatea!", a adăugat el.

Cu toate acestea, în timpul campaniei prezidenţiale Putin a refuzat să participe la dezbateri publice cu opozanţii săi, alegând să îşi publice opiniile politice în articole sau pe bloguri.

În pofida corupţiei şi birocraţiei care afectează toate cele nouă fusuri orare ale ţării şi a aparentei incapacităţi a regimului Putin de a schimba această situaţie în ultimii 12 ani la putere, eseele candidatului Putin insistă asupra ideii că un guvern mare este în interesul Rusiei.

Platforma sa electorală promite o cooperare strânsă între guvern şi companiile mari, precum şi susţinere generoasă din partea guvernului pentru cetăţenii cu venituri mici.

Proiectele impresionante de infrastructură în Extremul Orient şi zona arctică, ştiinţa, explorarea spaţiului şi "susţinerea şi popularizarea culturii unice a Rusiei" ar trebui să primească finanţări mari din partea statului, a scris el.

În plus, la mijlocul lui februarie, Putin a pledat într-un articol pentru cea mai importantă consolidare a forţei armate a ţării după cel de-al Doilea Război Mondial, ce include achiziţionarea de zeci de submarine nucleare noi, a sute de avioane de luptă şi înfiinţarea unei armate de 100 de brigăzi care să poată fi desfăşurată oriunde de-a lungul graniţelor de 57.000 de kilometri ale Rusiei în mai puţin de 24 de ore.

Rusia ar trebui să îşi continue "relaţiile strânse, fructuoase" cu China şi să se opună SUA în ceea ce priveşte schimbarea de regim în Orientul Mijlociu şi planurile de scut antirachetă în Europa, ce ameninţă capacitatea de disuasiune nucleară a Moscovei, a spus Putin.

Presa rusă de stat a prezentat platforma de campanie a lui Putin în totalitate, precum şi toate vizitele sale la baze militare, fabrici, şcoli şi spitale. Candidaţii de opoziţie au fost pur şi simplu ignoraţi.

Între timp, presa critică faţă de actualul premier - destul de redusă - a fost vizată de inspecţii fiscale şi revizuiri ale autorizaţiilor de funcţionare sau chiar cumpărată de grupuri apropiate lui Putin.

Contracandidaţii lui Putin par doar să confirme sloganul oficial că numai el poate conduce ţara.

Comunistul Ghenadi Ziuganov vrea o întoarcere la Uniunea Sovietică. Ultranaţionalistul Vladimir Jirnovski a cerut ca Rusia să invadeze Alaska. Independentul Mihail Prohorov este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, o ţară unde oligarhii sunt detestaţi. Iar candidatul pro-european Serghei Mironov a admis clar că nici el, nici alţi candidaţi nu au nicio şansă de a-l învinge pe Putin.

Cea mai puternică opoziţie faţă de cel mai puternic politician rus ar putea fi, de fapt, strada.

"Ne-am săturat să ni se spună cine ne va conduce!", a spus Aleksandr Bavalni, un blogger naţionalist şi unul dintre cei mai populari lideri de opoziţie, la o manifestaţie antiguvernamentală din lume decembrie, la care au luat parte peste 100.000 de oameni. "Nu vom accepta bandiţi şi hoţi la putere", a adăugat el.

În ianuarie şi februarie, Rusia s-a confruntat cu cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimele decenii. Manifestanţii, mulţi profitând de faptul că Rusia este ţara cu cei mai mulţi utilizatori de internet din Europa, s-au dovedit mai abili decât Kremlinul, organizându-se pe Twitter şi pe Facebook şi publicând imagini needitate cu arestările lor, uneori brutale, pe YouTube.

Putin a spus că "respectă, dar nu este de acord" cu opinia opoziţiei. Protestele "ilegale" în timpul sau după vot vor fi pedepsite, în timp ce manifestaţiile "legale" fac parte dintre-o "democraţie sănătoasă", potrivit lui.

Navalni a fost arestat, dar eliberat câteva zile mai târziu. El şi alţi lideri ai opoziţie au promis o nouă serie de demonstraţii faţă de victoria lui Putin. "Le este frică de noi, iar noi nu vom ceda. Nu ne pot aresta pe toţi", a spus el.