Victor Puşcaş: "Actuala componenţă a Curţii Constituţionale este mai aproape de guvernare decât oricare alta"

Deputatul democrat Sergiu Sârbu s-a adresat Curţii Constituţionale cu solicitarea de a i se oferi actualului guvern, care încă nu a fost dizolvat, mai multe împuterniciri. Prin aceasta, el a „aruncat o piatră într-o mlaştină, pe care o sută sau o mie de oameni să nu o găsească”, afirmă Victor Puşcaş, fost şef al Curţii Supreme de Justiţie, al Consiliului Suprem al Magistraturii şi al Curţii Constituţionale a Republicii Moldova.

Totodată, expertul în drept constituţional a ţinut să specifice că această adresare la Curtea Constituţională nu este o cale de dezvoltare juridică şi constituţională a Republicii Moldova. Mai mult decât atât, o astfel de solicitare nu corespunde Constituţiei. Potrivit acestuia, în Constituţia R. Moldova există patru articole, dintre care „articolele 102-103 se referă la demisia guvernului, şi 106 prim şi 106 cu semnul 2 se referă la delegarea împuternicirilor şi asumarea responsabilităţii pentru o anumită lege. Aceasta nu are nimic de a face cu această adresare care, în viziunea mea, vorbeşte despre o oarecare manevră politică”.

„Consider că este o presiune asupra membrilor viitoarei coaliţii, deşi Constituţia nu cunoaşte noţiunea de „coaliţie”. Avem parlamente care au lucrat şi fără coaliţii. Însă, dacă niciun partid nu a acumulat 50 plus 1 şi nu are majoritatea, asta înseamnă că trebuie creată o coaliţie. Însă nu am început cu ceea ce trebuie. Mai exact, concurenţii politici sau electorali nu au început cu ceea ce trebuie. De fapt, ei trebuie să înceapă cu recunoaşterea alegerilor de către Curtea Constituţională, iar apoi, la următoare etapă, cu înmânarea mandatelor de deputat şi adunarea Parlamentului”, a declarat expertul în drept constituţional în cadrul emisiunii „Punct şi de la Capăt” de la Radio Europa Liberă.

În acest context, Puşcaş a ţinut să specifice că până la crearea unor coaliţii care să numească Guvernul, ar fi trebui mai întâi validate alegerile, ulterior create fracţiunile parlamentare, numit preşedintele Parlamentului, adjuncţii săi, după care formate organele de lucru ale parlamentului cum ar fi biroul permanent, comisiile permanente etc. „Toate acestea se pot face şi fără coaliţii”.

Expertul a adăugat că această adresare a lui Sîrbu s-ar referi la o rezolvare aşa-zis paşnică a problemei, sau mai degrabă la o rezolvare forţată a problemelor în Parlament. Acesta a ţinut să mai precizeze că în ultimii ani, începând aproximativ cu 2013, Curtea Constituţională a demonstrat că poate emite orice hotărâre.

„Această componenţă a Curţii este mai aproape de guvernare decât oricare altă componenţă a Curţii Constituţionale. Mai aproape de puterea politică. Trebuie să o înţelegem în felul următor. Articolul 85 şi 98 din Constituţie trebuie să acţioneze acum. Aici se află răspunsul la toate întrebările. Mai întâi se adună Parlamentul, se anunţă fracţiunile politice, preşedintele începe negocierile cu fracţiunile parlamentare, iar în paralel Parlamentul, fără a forma majoritatea parlamentară, poate crea comisii, Biroul permanent, să aleagă preşedintele...”, a conchis expertul în drept constituţional.