Veşti proaste: Preţurile mondiale la diverse alimente au atins cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a raportat vineri că indicele de referinţă pentru preţurile mondiale ale produselor alimentare a înregistrat în septembrie cea mai rapidă creştere din ultimele 18 luni, cotaţiile crescând pentru toate grupele de produse vizate, în frunte cu zahărul.

Indicele FAO al preţurilor la alimente, care urmăreşte modificările lunare ale preţurilor internaţionale ale unui set de mărfuri alimentare comercializate la nivel mondial, a avut o medie de 124,4 puncte în septembrie, în creştere cu 3,0% faţă de august şi cu 2,1% mai mare decât valoarea corespunzătoare cu un an înainte.

Indicele FAO al preţurilor la zahăr a înregistrat cea mai mare creştere în septembrie, cu 10,4%. Această creştere a fost determinată de înrăutăţirea perspectivelor de recoltă în Brazilia şi de îngrijorarea că decizia Indiei de a ridica restricţiile privind utilizarea trestiei de zahăr pentru producţia de etanol ar putea afecta disponibilităţile de export din această ţară.

Indicele FAO al preţurilor la cereale a crescut cu 3,0% în cursul lunii, ca urmare a creşterii preţurilor la export ale grâului şi porumbului. Preţurile internaţionale la grâu au crescut în mare parte din cauza îngrijorărilor legate de condiţiile excesiv de umede din Canada şi Uniunea Europeană, deşi acest lucru a fost parţial compensat de ofertele la preţuri competitive din regiunea Mării Negre.

Preţurile mondiale ale porumbului au crescut, de asemenea, influenţate de nivelul scăzut al apei pe principalele rute de transport de-a lungul râului Madeira din Brazilia şi al râului Mississippi din Statele Unite ale Americii. În schimb, indicele FAO al tuturor preţurilor orezului a scăzut cu 0,7%, reflectând parţial activităţile comerciale în general liniştite.

FAO şi-a majorat marginal previziunile privind producţia mondială de cereale în 2024, la 2.853 de milioane de tone, reflectând revizuirile în creştere ale producţiei de orez şi grâu care au compensat o mică reducere a producţiei mondiale de cereale grosiere. Noua cifră, publicată vineri şi în noul raport "Cereal Supply and Demand Brief", rămâne moderat sub producţia record din 2023.

Se preconizează că producţia mondială de grâu va creşte cu 0,5% în 2024 faţă de anul precedent, deoarece perspectivele îmbunătăţite de randament în Australia compensează mai mult decât suficient o reducere semnificativă a previziunilor Uniunii Europene din cauza condiţiilor excesiv de umede.

În schimb, se preconizează că producţia mondială de cereale secundare va scădea cu 0,8 % faţă de 2023, culturile mai mici din Uniunea Europeană urmând să compenseze producţia mai mare de porumb anticipată în Statele Unite ale Americii. Producţia mondială de orez în 2024/25 ar urma sa crească cu 0,9 % şi să atingă un nivel istoric de 539,2 milioane de tone.

Se preconizează că utilizarea mondială totală a cerealelor va creşte cu 0,4%, ajungând la 2.853 milioane de tone în 2024/25, în timp ce stocurile mondiale de cereale vor creşte cu 1,2%, stocurile de orez crescând de trei ori mai rapid. Rezultă un raport stoc global de cereale/utilizare de 30,6%, pe care FAO îl consideră "perspective adecvate de aprovizionare în noul sezon".

Comerţul internaţional cu cereale este estimat acum la 488,1 milioane de tone, reprezentând o contracţie de 2,7% faţă de nivelul din 2023/24. Cu toate acestea, se consideră că o creştere a importurilor din Africa şi Orientul Apropiat ar putea fi vârful de lance al redresării comerţului internaţional cu orez în 2025.

Cum este simţită creşterea preţurilor în România

Românii resimt din plin această creştere a preţurilor, iar impactul este vizibil în coşurile de cumpărături care devin tot mai goale. Multe persoane, chiar şi cele cu venituri medii, se confruntă cu dificultăţi în a-şi asigura necesarul zilnic de alimente.

Spre exemplu, un pensionar cu o pensie de 2.800 de lei, care trăieşte împreună cu soţia sa, se bazează uneori pe magazinele de cartier, care oferă produse "pe datorie" pentru a face faţă scumpirilor. Aceste magazine devin astfel un sprijin esenţial, mai ales în marile oraşe, inclusiv în Bucureşti, relatează Ziare.com, citând un raport Antena 3.

Potrivit site-ului citat, pieţele din apropierea cartierelor rămân o alternativă mai accesibilă pentru mulţi români, oferind produse de calitate la preţuri mai mici decât în marile lanţuri de supermarketuri. Totuşi, preţurile au crescut şi aici, iar accesul la produsele esenţiale devine din ce în ce mai dificil pentru o parte semnificativă a populaţiei.