"Vestele galbene" nu se lasă. Un alt weekend încordat la Paris
alte articole
Mişcarea "vestele galbene" a menţinut sâmbătă presiunea asupra preşedintelui francez Emmanuel Macron cu marşuri în mare parte paşnice şi ciocniri izolate, acesta fiind cel de-al 11-lea weekend consecutiv de proteste în pofida diviziunilor interne şi a temerilor tot mai mari privind violenţele din timpul incidentelor.
O serie de proteste anti-guvernamentale au avut loc în Paris şi în alte oraşe ale Franţei, focusate pe măsurile politice ale lui Macron, care sunt considerate că îi favorizează pe cei bogaţi. Autorităţile au mobilizat aproximativ 80.000 de poliţişti pentru a patrula în zona evenimentelor şi pentru a calma tensiunile.
Câteva automobile au fost incendiate în oraşul Evreux, iar în Paris o mulţime de oameni s-a adunat în faţa sediului camerei inferioare a Parlamentului francez. Poliţia a folosit gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor în Piaţa Bastiliei, după ce aceştia au aruncat cu diverse obiecte.
De asemenea, câteva vehicule blindate au protejat Arcul de Triumf din capitala franceză, în timp ce un grup de manifestanţi au mărşăluit pe elegantul bulevard Champs-Elysees, unde recent au avut loc revolte stradale.
Câţiva lideri ai mişcării "vestele galbene" doresc să menţină presiunea prin desfăşurarea de proteste şi după căderea nopţii. Două grupuri au planificat evenimentele de sâmbătă din Piaţa Republicii, în estul Parisului, iar unii manifestanţi au ameninţat că vor încerca să sfideze poliţia şi să rămână şi în cursul nopţii.
Macron a redus o parte din suportul pentru mişcarea "vestelor galbene" prin adoptarea unui rol activ în ultimele zile în timpul unei dezbateri naţionale ce are loc în diverse oraşe ale Franţei, dezbatere lansată pentru a reduce tensiunile şi pentru a aborda problemele ridicate de manifestanţi.
Manifestanţii care au mărşăluit sâmbătă pe bulevardul Champs-Elysees consideră că dezbaterea lui Macron este praf în ochi, menită să distragă atenţia francezilor de la politicile sale favorabile mediului de afaceri. Mulţi doresc ca Macron să reintroducă taxa pe avere şi să permită publicului să propună referendumuri naţionale pentru orice problemă, de la ieşirea Franţei din zona euro până la modificarea Constituţiei.
Nu este clar cât timp îşi va putea menţine această mişcare energia şi elanul. Macron a renunţat la planul de a creşte taxa pe carburanţi care a dus iniţial la izbucnirea protestelor în noiembrie 2018 şi a redus mai multe taxe atunci când protestele violente au atins un punct maxim în decembrie.
Pentru prima dată de la izbucnirea protestelor, în acest weekend poliţiştii au fost înarmaţi cu gloanţe de cauciuc neletale – dar care au rănit în mod serios câţiva manifestanţi – şi au fost echipaţi cu camere de filmat.