Veniturile industriei turistice din România s-au redus cu 16% în ultimii patru ani

Veniturile industriei turistice din România s-au redus cu 16% în ultimii patru ani, până la aproximativ 1,5 miliarde euro în 2011, potrivit unui studiu PwC România.

Scăderea a fost cauzată în principal de reducerea numărului de turişti străini şi a cheltuielilor acestora, de la peste 750 de milioane euro în 2008 la mai puţin de 600 milioane euro în 2011. Turiştii autohtoni şi-au redus, de asemenea cheltuielile, însă scăderea a fost mai mică, de doar 11%, de la 1,01 miliarde euro la 900 milioane euro.

În ultimii patru ani, rata medie anuală de creştere a industriei turistice locale a fost negativă, respectiv -5,7%.

„Recesiunea a avut un impact sever asupra industriei turistice a ţărilor central şi est-europene, Polonia, Slovacia şi România fiind pieţele cele mai afectate. Recesiunea a redus veniturile disponibile ale consumatorilor, care s-au văzut astfel nevoiţi să-şi reducă cheltuielile pentru vacanţe. De departe, cel mai afectat segment de aceste schimbări în comportamentul consumatorilor a fost cel al vacanţelor în străinătate, turiştii români reducându-şi cheltuielile cu 30%, de la 460 de milioane euro în 2008 la 310 milioane euro în 2011”, a declarat Andrei Creţu, Manager, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România, unul dintre autorii studiului.

Acelaşi studiu indică şi faptul că industria turistică din România a contribuit cu 1,4% la PIB, dar, dacă se adaugă şi contribuţiile indirecte şi cele induse, turismul aduce aproape 6 miliarde de euro la PIB-ul României. Chiar şi aşa, sectorul turistic românesc are o contribuţie redusă la PIB în comparaţie cu alte ţări din regiune (în Bulgaria turismul reprezintă 3,6% din PIB, în Ungaria 4%, iar în Republica Cehă 2,8%).

„Deşi sectorul turistic al României are un potenţial real de creştere, infrastructura de transport şi cea hotelieră inadecvată împiedică dezvoltarea acestuia. De asemenea, sectorul resimte lipsa unui număr suficient de personal calificat în domeniu (bucătari, ospătari, cameriste etc.), în principal ca urmare a faptului că mulţi dintre românii cu astfel de calificări au preferat să lucreze în străinătate, în vreme ce şcolile şi liceele profesionale nu furnizează suficienţi absolvenţi cu pregătirea necesară”, a adăugat Andrei Creţu, care a remarcat, de asemenea, că intensificarea competiţiei aşteptată în acest domeniu va duce la o îmbunătăţire a calităţii serviciilor turistice.

Raportul arată totodată şi că România are una dintre cele mai scăzute rate de ocupare hotelieră din Europa, de doar 26%, în vreme hotelurile din Bucureşti au un grad de ocupare mai mult decât dublu (62%). Cu toate acestea, veniturile pe cameră disponibilă (REVpar) au scăzut chiar şi în Bucureşti în ultimii patru ani. În afară de recesiune, creşterea ofertei hoteliere din Bucureşti este de asemenea responsabilă de deteriorarea indicatorului REVpar.

„Turismul este un sector economic foarte competitiv, iar România trebuie să-şi pună lucrurile la punct pentru a atrage un număr mai mare de turişti străini. Acest lucru nu va fi uşor, având în vedere că ţările din regiune investesc masiv în dezvoltarea industriilor lor turistice. România ar putea utiliza o strategie de marketing diferită, promovându-se drept o ţară încă neafectată de efectele secundare ale turismului de masă, poziţionându-se drept o destinaţie de aventură pentru turiştii interesaţi să se abată de la traseele aglomerate” a concluzionat Andrei Creţu.