Veniturile guvernului din Qatar au scăzut cu 42% în prima jumătate a anului, pe fondul întreruperii exporturilor de gaze naturale din cauza războiului cu Iranul

PIB-ul din Qatar au scăzut cu 42% în prima jumătate a anului 2026, a declarat emirul şeic Tamim bin Hamad Al Thani în faţa Consiliului Shura marţi, 13 octombrie.

Această cifră cuantifică oficial pagubele pe care războiul cu Iranul şi închiderea Strâmtorii Hormuz le-au provocat celui care era anterior al doilea exportator mondial de gaz natural lichefiat (GNL). Cheltuielile publice au scăzut, de asemenea, cu 14% în aceeaşi perioadă de şase luni, a adăugat emirul la deschiderea sesiunii anuale a consiliului, la Doha, citat de ZeroHedge.

„Este firesc ca această criză să aibă un impact negativ asupra finanţelor publice”, a afirmat emirul, potrivit TRT World. Cu toate acestea, el a subliniat că guvernul nu va reduce serviciile esenţiale şi nu îşi va ignore obiectivele de dezvoltare.

El a atribuit acest lucru rezervei financiare pe care Qatarul a constituit-o înainte de război – rezerve mai mari, datorie publică mai mică şi ipoteze conservatoare privind preţul petrolului – şi a menţionat proiecte şi investiţii în valoare de aproximativ 221 miliarde QR (60,7 miliarde USD) planificate pentru următorii cinci ani.

Cifrele trimestriale arată cât de repede a crescut deficitul bugetar. Conform datelor Ministerului Finanţelor, preluate de agenţia de ştiri de stat QNA, deficitul din al doilea trimestru a atins 21,2 miliarde QR (cu venituri de 25,6 miliarde QR faţă de cheltuieli de 46,8 miliarde QR) – aproximativ dublul deficitului de 10,3 miliarde QR înregistrat în primul trimestru. Astfel, deficitul din prima jumătate a anului se ridică la aproximativ 31,5 miliarde QR, ceea ce reprezintă deja de 1,4 ori deficitul de 21,8 miliarde QR prognozat pentru întregul an 2026.

Veniturile din al doilea trimestru au scăzut cu 57% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când deficitul era de doar 800 de milioane de riali qatarieni, a raportat AGBI. Elaborat în decembrie, bugetul pentru 2026 se bazase pe un preţ al petrolului de 55 USD pe baril, venituri totale de 199 miliarde QR şi cheltuieli de 220,8 miliarde QR.

Impactul financiar decurge direct din infrastructura energetică avariată. La începutul lunii martie, un atac cu drone iraniene a forţat închiderea imensului complex de gaze Ras Laffan, determinând compania de stat QatarEnergy să oprească producţia de GNL şi să-şi suspende obligaţiile contractuale faţă de cumpărători.

Atacurile ulterioare cu rachete iraniene asupra complexului Ras Laffan au scos din funcţiune două dintre cele 14 unităţi de prelucrare a gazului din Qatar – eliminând 12,8 milioane de tone din producţia anuală, adică 17% din capacitatea sa de export – împreună cu una dintre cele două fabrici de transformare a gazului în lichide. QatarEnergy a avertizat la momentul respectiv că repararea unităţilor va dura între trei şi cinci ani, ceea ce va costa aproximativ 20 de miliarde de dolari pe an în venituri pierdute, şi a suspendat contractele de furnizare pe termen lung cu cumpărători precum Edison din Italia şi KOGAS din Coreea de Sud, a notat Reuters

O anchetă Reuters din 15 octombrie a dezvăluit cauza principală a întârzierii: atacurile au distrus două „cold boxes”, echipamentele specializate esenţiale utilizate pentru răcirea extremă a gazului natural până la transformarea acestuia în lichid la Ras Laffan. În întreaga regiune, Reuters a înregistrat cel puţin 135 de atacuri cu rachete şi drone care au lovit 84 sau mai multe obiective de infrastructură de la începutul războiului.

La şapte luni de la izbucnirea conflictului, cantităţile de gaz care părăsesc ţara sunt foarte reduse. Qatarul a exportat 1,6 milioane de tone de GNL în septembrie – cel mai mare total lunar de la începutul războiului, dar totuşi mai puţin de un sfert din media sa dinainte de război, aproximativ o treime din această cantitate rămânând în Golful Persic, destinată Kuweitului. Potrivit Reuters, firmă de date Kpler a estimat pe 12 octombrie că livrările din luna octombrie vor scădea la doar 0,6 milioane de tone.

Pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, Doha a revenit pe piaţa obligaţiunilor. În septembrie, Qatarul a vândut obligaţiuni în valoare de 3 miliarde de dolari cu scadenţă la cinci şi zece ani – prima sa vânzare internaţională de datorii publice din noiembrie – atrăgând comenzi de la cumpărători în valoare de peste 7,7 miliarde de dolari, a transmis Bloomberg. În aceeaşi lună, agenţia de rating Fitch a scos Qatarul de pe lista de supraveghere pentru posibile retrogradări, invocând un risc mai redus de a suferi daune grave suplimentare la instalaţiile sale de gaze.