Bucureştiul, cea mai scumpă capitală europeană la electricitate, raportat la puterea de cumpărare

Bucureştiul este cea mai scumpă capitală europeană la electricitate, dacă preţurile sunt raportate la puterea de cumpărare a populaţiei. Capitala României depăşeşte oraşe precum Paris, Berlin şi Londra, potrivit unei analize Euronews. În acelaşi timp, gazele naturale au ajuns la cel mai ridicat preţ din ultimii aproape patru ani, iar Europa se apropie de sezonul rece cu rezerve mai mici decât în anii precedenţi.
Potrivit datelor Household Energy Price Index (HEPI), între februarie şi septembrie 2026, preţurile gazelor pentru populaţie au crescut, în medie, cu 12% în capitalele Uniunii Europene, în timp ce electricitatea s-a scumpit cu 4,2%.
În clasamentul care ţine cont de puterea de cumpărare, Bucureştiul ocupă primul loc, cu un nivel de 55,1, în timp ce Oslo se află la polul opus, cu 11,5.
Diferenţa este mare şi faţă de principalele capitale europene. Roma înregistrează 38,2, Berlinul 35,5, Londra 30,9, iar Parisul 25,8. Media capitalelor din UE este de 29,6.
Dacă sunt luate în calcul preţurile exprimate în euro, situaţia arată diferit. Bruxelles-ul are cea mai scumpă electricitate, cu 41,3 eurocenţi/kWh, urmat de Berlin, cu 39,6 eurocenţi/kWh. Printre cele mai mici tarife se numără cele din Budapesta, unde un kWh costă 10,3 eurocenţi.
Bucureştiul urcă zece poziţii în clasament după ajustarea preţurilor la puterea de cumpărare. Comparaţia arată că un tarif care nu este printre cele mai mari din Europa poate reprezenta un cost mult mai greu de suportat pentru populaţie.
Gazele, din ce în ce mai scumpe. Europa intră în iarnă cu rezerve reduse
Preţul gazelor naturale pe piaţa europeană a ajuns marţi, 13 octombrie, la 87,20 euro/MWh, pe piaţa de referinţă TTF din Olanda. Înaintea izbucnirii războiului din Iran, acesta era de aproximativ 32 de euro/MWh.
Creşterea vine pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care a afectat transporturile prin Strâmtoarea Hormuz, rută folosită pentru aproximativ o cincime din comerţul mondial cu gaze naturale lichefiate.
La nivelul populaţiei, cele mai mari tarife la gaze sunt în Stockholm, cu 34,8 eurocenţi/kWh, şi Amsterdam, cu 21,2 eurocenţi/kWh.
O altă problemă este nivelul rezervelor europene. La 3 octombrie, depozitele de gaze din UE erau umplute în proporţie de 72,4%, cel mai scăzut nivel înregistrat pentru această perioadă din 2011.