Datoria externă a României a atins pragul critic de 238,08 miliarde euro iar investiţiile străine au scăzut drastic

Datoria externă totală a României a atins un nivel record de 238,08 miliarde euro, după ce a a înregistrat o creştere în primele opt luni din 2026, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României.
În acelaşi timp, investiţiile străine directe au scăzut cu aproximativ 63% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025.
La 31 august 2026, datoria externă totală a României se ridica la 238,078 miliarde de euro, în creştere cu 7,450 miliarde de euro faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2025.
Din total, datoria externă pe termen lung însuma 184,784 miliarde de euro, reprezentând 77,6% din datoria externă totală. Aceasta a crescut cu 1,8% faţă de sfârşitul anului trecut. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 53,294 miliarde de euro, reprezentând 22,4% din total, după o creştere de 8,5%.
Avertismente de recesiune de la FMI şi INS
Prăbuşirea indicatorilor coincide cu avertismentele venite de la nivel internaţional, unde analiştii au estimat că nu va exista o revenire rapidă a producţiei interne şi a consumului.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit, în scădere, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, până la o contracţie de 0,5%, de la un avans de 0,7% cât prognoza în luna aprilie şi o creştere de 1,4% în luna octombrie a anului trecut, arată cel mai recent raport "World Economic Outlook" (WEO), publicat marţi de instituţia financiară internaţională.
Radiografia realizată de banca centrală arată o deteriorare accentuată inclusiv pe zona infuziilor de capital structural şi a creditării între subsidiarele locale şi companiile-mamă.
Participaţiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 2,220 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 98 de milioane de euro.
Deficitele de cont curent au ajuns aproape de 20 de miliarde de euro
În perioada ianuarie-august 2026, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 19,925 miliarde de euro, faţă de 18,983 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2025. Deficitul balanţei bunurilor a crescut cu 818 milioane de euro, ajungând la 22,385 miliarde de euro. În schimb, excedentul balanţei serviciilor a urcat la 9,344 miliarde de euro, de la 8,632 miliarde de euro în primele opt luni ale anului trecut.
Prăbuşirea veniturilor atinge toate palierele financiare monitorizate de BNR, transformând excedentele tradiţionale în surse suplimentare de dezechilibru macroeconomic generalizat.
Deficitul balanţei veniturilor primare a crescut cu 295 de milioane de euro, până la 6,665 miliarde de euro. Totodată, balanţa veniturilor secundare a trecut de la un excedent de 322 de milioane de euro în perioada ianuarie-august 2025 la un deficit de 219 milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2026.