Vasilescu: Banca Naţională este preocupată să-şi facă o arhivă sentimentală
BNR intenţionează să creeze o arhivă sentimentală, care s-o completeze pe aceea financiar-contabilă şi administrativă, iar proiectul cuprinde inclusiv realizarea de cronici ale evenimentelor, foto, audio sau scrise, a declarat, pentru NewsIn, consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu.
"Există un regret la Banca Naţională, exprimat de guvernatorul BNR zilele trecute, că nu am reuşit, după 1990, să construim arhivele în acelaşi stil, cu aceeaşi forţă creatoare şi cu aceleaşi "tipicuri" de dinainte de al Doilea Război Mondial. La BNR este acum o preocupare activă pentru un nou tip de arhivă. Inclusiv pentru una electronică. Intenţiile avansează către o arhivă sentimentală a Băncii Naţionale a României, alături de arhiva financiar-contabilă şi administrativă. Aceasta va cuprinde inclusiv cronicile evenimentelor. Au fost evenimente care au trecut, ele au avut o importanţă deosebită şi, iată, nu avem cronicile lor", a declarat Adrian Vasilescu.
Modelul pentru noua arhivă îl asigură istoria BNR.
Consilierul guvernatorului s-a referit la realitatea de dinainte de comunism, când se constituiau arhive care să cuprindă nu numai acte contabile, ci şi detalii despre viaţa culturală, despre dezbateri, chiar şi despre viaţa oamenilor. El a oferit un exemplu semnificativ: azi, căutând în arhiva BNR, găsim documente care ne ajută să-l cunoaştem bine pe guvernatorul Aurel Vijoli, care a fost arestat în 1952. Şi care, ulterior, a fost rechemat să facă ordine în circulaţia monetară şi să scoată ţara din haosul financiar în care intrase.
"Cine era omul-Vijoli? Aflăm din arhivele vechi ale BNR. Găsim acolo documente strânse cu o migală admirabilă. Aflăm, bunăoară, că după absolvirea facultăţii a cerut un credit să-şi facă o casă, pentru că intenţiona să se căsătorească. Sunt păstrate notele lui de la facultate. Sau aprecierile date de diverşi şefi ai BNR. Găsim şi o cerere de concediu, de trei zile, ca să meargă să-şi vadă părinţii, de care îi era dor. Sunt adunate, cu meticulozitate, date din care poţi să refaci imaginea acestei personalităţi", a spus Adrian Vasilescu.
Un alt exemplu oferit de Adrian Vasilescu este cel al unui director al sucursalei BNR din Craiova, care a fost amendat de conducerea centralei pentru că a venit de acasă, la bancă, fără trăsură. Aşa era eticheta: să umble în trăsură. Directorul unei sucursale, care era „cineva” în oraş, nu putea să fie văzut venind la serviciu pe jos, iar însemnările despre amendarea lui constituie o pagină semnificativă de istorie.
Astfel de cronici ne ajută să înţelegem o epocă ori alta. Consilierul guvernatorului BNR a explicat că şi alte ţări din lume refac acum arhive; sunt ţări sau companii mari care angajează acum istorici să le rescrie trecutul îndepărtat sau apropiat.
"Ei bine, Banca Naţională ce a făcut? A pornit în 1990 pe fundamentul creat timp de câteva decenii, între Al Doilea Război Mondial şi 1989. România postbelică pierduse, în anii comunismului, aura romantică din perioada de dinainte de război; iar după 1989 documentele au continuat să fie seci, ca înainte: chitanţe, foi de contabilitate sau programe de investiţii. Documentele financiare sunt foarte importante ca să araţi că, de exemplu, acum 20 de ani a fost luată o măsură şi că ea a fost corectă, că a fost luată potrivit legii. Dar istoria acelei măsuri, gândirea care a dus la măsura respectivă, ce porniri umane ori profesionale şi ce dezbateri au fost la nivelul unei instituţii precum BNR pentru a face un anumit demers sau a organiza o anumită reuniune internaţională sunt lucruri pe care nu le mai regăsim în arhive. Astfel de adevăruri au fost înţelese treptat. N-am ajuns la ele dintr-o dată. Timpul era afectat reformelor structurale, combaterii inflaţiei, apărării stabilităţii financiare. Acum, când a ajuns în stadiul final refacerea palatului vechi, s-a conturat ideea să fie refăcută şi istoria. Să fie refăcută în arhive, fiindcă preocuparea pentru istoria BNR a fost vie în toţi aceşti ani".
„Se intensifică acum preocuparea, la BNR, ca şi în arhive istoria să fie redată aşa cum a fost ea, inclusiv cu frământările din sufletele şi din minţile oamenilor, cu dezbaterile, cu evenimentele. Există aici un regret, şi pe care guvernatorul BNR l-a exprimat deschis când a subliniat că arhiva veche e mai bine gândită decât cea nouă”, a mai spus Adrian Vasilescu.
