Vasile Blaga: Nu doresc să fac proces de intenţie alianţei USL
alte articole
La întrebarea unui reporter Epoch Times cu privire la posibile manevre de tergiversare a reîntoarcerii la Cotroceni a preşedintelui Traian Băsescu, pentru a împiedica promulgarea prelungirii mandatului în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Vasile Blaga a replicat marţi că nu doreşte să facă un proces de intenţie alianţei USL.
“Eu n-aş merge până acolo încât să le fac în acest moment proces de intenţie. Eu am răspuns doar văzând ultima declaraţie de acum două minute ale vicepreşedintelui PNL, domnul Vosganian. I-am răspuns doar auzind ce debitează de 24 de ore. În rest n-aş vrea să mă duc mai departe cu un proces de intenţie pentru că sunt proceduri în trepte. Până la urmă va trebui ca mâine Biroul Electoral Central să spună şi să valideze alegerile, după care Curtea Constituţională să se pronunţe poimâine. Acum sigur că luni se poate reuni Parlamentul. Eu am cerut celor doi lideri de grup să strângă semnăturile tuturor colegilor mei pentru a fi pregătiţi la o adică să convocăm noi Parlamentul. Sper să n-ajungem acolo, dar astea sunt procedurile”, a afirmat liderul PDL.
Delegarea pentru şase luni a lui Daniel Morar la conducerea DNA expiră la data de 12 august, însă, potrivit legii, aceasta poate fi prelungită.
Laura Codruţa Kovesi, procurorul general al României, a declarat pe 18 iulie că, dacă "nu apare niciun fel de propunere sau nu e numită altă persoană", îl va delega pe Daniel Morar în funcţia de procuror-şef al DNA.
De asemenea, potrivit Legii 303 privind statutul magistraţilor, procurorul general este numit de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.
Totodată, în data de 25 iulie a.c. presa română a relatat despre un document semnat la data de 13 iulie 2012 de liderii partidelor USL şi liderul Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (CNSC) în care erau stabilite obiective de desfiinţare a instituţiilor care luptă împotriva corupţiei, precum Agenţia Naţională de Integritate (ANI), DNA şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).
Mircea Dogaru, preşedintele CNSC a recunoscut ulterior că actul este autentic şi a precizat că a propus personal desfiinţarea DNA. Pe de altparte premierul a negat semnarea acestui document, declarând că liderii USL au fost de acord “în principiu” cu lista obiectivelor propuse de entităţile componente ale CNSC şi că este o intoxicare mediatică tipică reprezentanţilor PDL şi a lui Traian Băsescu.
