Valorile şi simbolurile comunitaţii: Fântâna de la Universitate

Lucrari in zona fântânii de la Piaţa Universităţii, ridicarea mobilierului urban de către muncitorii ALPAB. (Fotografii realizate de Grupul SOS Fântâna)
Lucrari in zona fântânii de la Piaţa Universităţii, ridicarea mobilierului urban de către muncitorii ALPAB. (Fotografii realizate de Grupul SOS Fântâna) (Grupul SOS Fântâna)

În urma dezbaterii publice organizată pe 26 iulie la Ceainăria Cărtureşti, grupul de voluntari SOS Fântâna de la Universitate a lansat o propunere arhitectului şef al Capitalei Gheorghe Pătraşcu de sistare temporară a lucrărilor de modernizare a Fântânii de la Piaţa Universităţii, în vederea unui dialog deschis cu edilul Capitalei. La această sugestie Gheorghe Pătraşcu a replicat că nu are un răspuns asupra deciziei de suspendare a lucrărilor.

Recent, Primăria Municipiul Bucureşti a decis reamenajarea Pieţei Universităţii, în care pavajul şi asfaltul vor fi înlocuite cu plăci de granit şi piatră cubică. Această transformare a zonei presupune şi un proces de înlocuire al actualei Fântâni arteziene cu una nouă “săltătoare”, similară cu cea de pe litoral, respectiv din Mamaia. Totuşi, pentru a putea demara astfel de lucrări, Primăria Capitalei trebuie să primească un aviz de la Ministerul Culturii şi Patrimoniului, ce trebuie eliberat obligatoriu deoarece terenul se află într-o zonă în care există două monumente istorice, Facultatea de Arhitectură şi respectiv clădirea Universităţii.

Reporterii Epoch Times au primit la data de 16 iulie un răspuns din partea Ministerului prin care se specifica faptul că nu primiseră până în acel moment vreo solicitare din partea Primăriei pentru eliberarea unui astfel de aviz.

“Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional nu a primit nici o cerere de aviz în acest sens. Domnul Ministru Puiu Haşotti nu a primit spre avizare nici o documentaţie pe acest subiect şi dacă o va primi o va înainta spre analiză secţiunii de urbanism şi zone protejate a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (CNMI), care va propune avizul. Fântâna se află amplasată într-o zonă de protecţie a unor monumente istorice, o clădire parţial interbelică (Universitatea), o clădire din 1912 (Arhitectură), una din 1980 (Blocul Dunărea), iar vis-a-vis două clădiri din anii ‘70 (Teatrul Naţional şi Hotel Intercontinental). Fântâna de la Arhitectură, cum este cunoscută, nu a fost evaluată din punct de vedere istoric şi arhitectural printr-un studiu istoric care să probeze că prin vechime şi aspect reprezintă o valoare a zonei. Fântână este un echipament urbanistic «de acompaniament» al valorilor zonei şi nu o valoare în sine. Ea a fost realizată în 1979-1980, după prăbuşirea la cutremur a blocului Dunărea şi demolarea Bisericii Enei. Desigur că amenajările în oricare zonă construită protejată ar trebui să se armonizeze cu trăsăturile istorice ale spaţiului, să potenţeze monumentele istorice din vecinătate şi aspectul general”, relevă comunicatul trimis către Epoch Times România.

Întrebat de un reporter al publicaţiei despre acest aspect, arhitectul şef al Primăriei Capitalei a replicat că o astfel de cerere a fost trimisă pe data de 19 iulie către Ministerul Culturii.

“Joia trecută, pe 19 iulie Administraţia Străzilor a solicitat aviz Ministerului Culturii pentru a putea începe lucrările de modernizare a Fântânii”, a afirmat Gheorghe Pătraşcu.

SOS Fântâna: Trei echipe de muncitori au început lucrul la borduri, la demolarea gardurilor şi băncilor de piatră

Potrivit grupului “SOS Fântâna”, muncitorii care au efectuat lucrări în zonă până în prezent sunt angajaţi ai Administraţiei Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) şi ai firmei Tehnologica Radion. Într-un comunicat de presă reprezentanţii grupului descriu întâmplările din perioada demarării lucrărilor, scoţând în evidenţă faptul că la sesizarea lor au venit agenţii de poliţie şi au cerut celor de la ALPAB o autorizaţie de desfiinţare a băncilor şi gardurilor din zonă. Deşi reprezentanţii ALPAB nu au putut să prezinte o autorizaţie în acest sens, ei au continuat lucrările.

“- În dimineaţa zilei de 4 iulie, în jurul orei 7:30, trei echipe de muncitori, coordonate de mai multe persoane îmbrăcate în civil au început lucrul la borduri şi la demolarea gardurilor şi băncilor din piatră. Agenţii de poliţie sosiţi la sesizarea noastră au constatat existenţa unei autorizaţii pentru lucrări de întreţinere a drumurilor. Aceasta autorizaţie însa nu permite nicio altă intervenţie care ar necesita conform legii 50-1991 autorizare. Între apariţia Poliţiei Capitalei şi a celei Locale, muncitorii au continuat nestingheriţi să desfiinţeze garduri şi bănci.

- În timpul zilei de vineri, 6 iulie, au fost desfiinţate de către muncitorii de la ALPAB gardurile ce împrejmuiau copacii şi 6 din cele 7 bănci din piatră. Jandarmeria şi Poliţia a intervenit de câteva ori solicitând autorizaţia de desfiinţare. Cu toate că reprezentanţii ALPAB nu au putut prezenta una, lucrările au continuat. Cei de la ALPAB au adus doar un ordin de lucru, în baza căruia au fost lăsaţi să plece, chiar dacă autorităţilor li s-a demonstrat prin textul legii 50/1991 obligativitatea existenţei unei autorizaţii de desfiinţare pentru mobilier urban.

- Ultima bancă din piatră rămasă în vecinătatea Fântânii Dunărea a fost dezmembrată şi ridicată în data de 10.07.2012, în jurul orei 5:30 a.m. Şi de data aceasta Poliţia Locală, sosită în urma unui apel la 112, a lăsat echipa de la ALPAB să o ridice, în baza unei hârtii pe care nu am fost lăsaţi să o vedem.”

ALPAB: Adresaţi-vă Administraţiei Străzilor

La cererea reporterilor Epoch Times, şeful serviciul de amenajare şi întreţinere Spaţii Verzi, Ioana Stancu a trimis pe adresa redacţiei în data de 18 iulie a.c. un răspuns în care se arată că lucrările de modernizare ale Fântânii Dunărea se execută de către Administraţia Străzilor. Totuşi, reprezentanţii ALPAB au confirmat faptul că au fost rugaţi, în baza unei adrese trimise de Administraţia Străzilor, să ridice “mobilierul urban pentru predarea amplasamentului liber de orice sarcini”, pe care l-au mutat în Parcul Izvor.

“Cu privire la adresa dumneavoastră înregistrată la Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti cu nr.6577/16.07.2012, prin care ne solicitaţi informaţii referitoare la proiectul de modernizare a Fântânii Dunărea, vă comunicăm următoarele:
Lucrările de modernizare la care dumneavoastră faceţi referire se execută de către Administraţia Străzilor. În baza adresei Administraţiei Străzilor nr. 10359/05.07.2012, înregistrată la ALPAB cu nr. 6214/06.07.2012 am fost anunţaţi de executarea unor lucrări de modernizare pe B-dul Gheorghe Magheru şi pe B-dul Nicolae Bălcescu, fiind rugaţi să ridicăm mobilierul urban pentru predarea amplasamentului liber de orice sarcini. Acest lucru s-a realizat la data de 06.07.2012. Menţionăm că zona centrală dispune în continuare de mobilierul urban ridicat din amplasamentul Dunărea şi montat în Parcul Izvor.În vederea realizării materialului dumneavoastră vă rugăm să vă adresaţi Administraţiei Străzilor. Vă mulţumim pentru spiritul civic de care daţi dovadă prin implicarea în dezvoltarea armonioasă a oraşului în care locuiţi şi vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate în crearea unui climat de relaxare şi bună dispoziţie a tuturor cetăţenilor care îşi petrec timpul liber în spaţiile administrate de ALPAB”, relevă comunicatul Administraţiei Lacuri Parcuri şi Agrement Bucureşti.

Fântâna este nu simbol al luptei pentru democraţia din România. Împreună cu km 0 este un simbol al libertăţii şi de aceea sperăm să mutăm această bornă la Fântână, pentru ca acesta este punctul zero al democraţiei

Ce s-a constatat în cadrul dezbaterii publice organizată de grupul SOS Fântâna


La dezbaterea publică din 26 iulie de la Ceainăria Cărtureşti au participat şi implicit au luat cuvântul arhitecţi, psihologi, sociologi, cât şi simplii cetăţeni. Astfel, psihologul voluntar la SOS Fântâna de la Universitate a prezentat date despre un chestionar online realizat de acest grup prin care cetăţenii erau întrebaţi despre această problemă. Studiul a relevat faptul că respondenţii au venit cu o serie de sugestii şi idei de investire a banilor alocaţi pentru proiectul modernizării Fântânii în rezolvarea altor probleme de infrastructură în Capitală. De asemenea, majoritatea bucureştenilor au afirmat că Fântâna ar trebui păstrată în forma ei de acum, argumentând că aceasta a devenit de-a lungul timpului un simbol istoric, deşi nu este atestată în acest fel de către Ministerul Culturii.

“Cele mai ample răspunsuri şi argumente sunt la întrebările 6 şi 8. Întrebarea 6 se referă la soluţiile de amenajare, unde oamenii cer şi propun foarte multe variante în care Fântâna rămâne la locul ei, dar este amenajat locul lăsat neîngrijit din jurul ei şi la întrebarea 8 în care publicul este întrebat despre ce alte proiecte pentru oraşul Bucureşti s-ar putea investi suma aceasta alocată pentru pentru modernizarea Fântânii. Sunt enumerate multe exemple, de la igienizarea unor locuri lăsate în paragină cum este şi Piaţa 21 decembrie 1989 până la grădiniţe, şcoli, canalizare, renovarea unor clădiri de patrimoniu, lucrări începute lăsate neterminate, ş.a.m.d. Majoritatea argumentele respondenţilor spun că Fântâna trebuie păstrată pentru că este un loc istoric, al memoriei”, a declarat psihologul Teo Pricop.

Sociologul Mircea Kivu consideră că acest proiect este relevant din perspectiva relaţiei edililor cu cetăţenii şi că Primăria trebuia să consulte publicul înainte să demareze lucrările.

“Proiectul este relevant din punct de vedere al relaţiei dintre edili şi cetăţeni. Comunitatea are nişte valori şi nişte simboluri. Cei de vârsta mea ştiu că atunci când îţi dădeai întâlnire la Universitate, îţi dădeai întâlnire la Ceas. Acesta a dispărut fără ca oamenii să fie întrebaţi dacă au sau n-au nevoie de el. Cu Fântâna este acelaşi lucru, pe lângă că ea înseamnă mult legat de evenimentele din 1989 şi din 1990, ea este acum un spaţiu cu valoare simbolică puternică. Oamenii au un reper şi primăria a decis să facă altceva. Nu ştiu dacă e mai bună soluţia dată de Primărie sau nu, dar ceea ce mă deranjează pe mine este faptul că a lipsit total consultarea publicului. De fapt mă deranjează faptul că în general consultarea publică lipseşte atunci când e vorba nu numai de proiectele administraţiei oraşului Bucureşti, ci în general când e vorba despre proiecte în ţara asta. Oamenii nu sunt întrebaţi, ei sunt consideraţi simple obiecte guvernate. Cred că e important că grupul tinerilor care au hotărât să pună în discuţie viitorul acestei Fântâni, pentru ca ei nu au vrut să accepte să li se impună o soluţie şi să lupte până la urmă pentru a avea dreptul comunitatea să-şi exprime părerea în soluţiile şi deciziile care o privesc”, a afirmat Mircea Kivu.

Singurul reprezentant al Primăriei, arhitectul şef Gheorghe Pătraşcu a fost de acord cu Mircea Kivu. Totodată, acesta a adus câteva completări asupra problemei dezbătute din care reiese că vina lipsei de comunicare cu publicul aparţine Administraţiei Străzilor şi că nu-i convine faptul că este subminat de aceştia. De asemenea, arhitectul a menţionat că nu cunoaşte suma investită în proiectul de modernizare al Fântânii, ci doar cea de 1.7 milioane de lei alocată în scopul reamenajării bulevardului Magheru.

“În primul rând sunt absolut de acord cu ce a spus Kivu, cu o singură completare, faptul că este o lipsă de comunicare de neimaginat din partea Administraţiei străzilor. Mai fac o remarcă şi anume faptul că s-a strecurat o eroare fundamentală în a aprecia ce se întâmplă, e vorba despre investiţie de 1.7 milioane lei pentru întreg bulevardul Magheru, nu exclusiv pentru Fântâna Universităţii. Nu există o solicitare de autorizare sau de certificare urbanistică în acest moment. Modul de abordare mai pragmatic ar fi acea simplă observaţie că nu există o placă de verificare a şantierului, deşi legea prevede nişte obligaţii ale constructorului. A fost o dezbatere la Ministerul Culturii apropo de intrarea în legalitate cu aceste intervenţii. Deci în funcţie de avizul Ministerului Culturii, din câte ştiu, deocamdată avizul lor el n-a apărut ca act administrativ încă. Este încă vorba de procese verbale. Din informaţiile mele sunt şase zone de intervenţie în Capitală, dintre care s-au avizat cinci, mai puţin zona cu Fântâna. Eu am iniţiat de doi ani de zile proceduri, dar din păcate, în condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea direcţia de dezvoltare urbană ele au întârziat. S-a realizat ce s-a realizat în zonă cu parcajul Universităţii. Se încearcă alte proiecte, concursuri acum dar procedura este relativ complicată, nu există personal nici măcar pentru a întocmi tema. Eu în principiu accept voluntariatul. Problema este că mai ales în zona strictă de achiziţie, acolo nu avem expertiză. Totuşi nu-mi place să fiu subminat de Administraţia Străzilor”, a precizat Gheorghe Pătraşcu.

Arhitectul Mircea Ochinciuc care este totodată şi preşedintele Filialei Teritoriale Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România a declarant public că este inadmisibil ca o persoana să îşi aroge dreptul să facă un astfel de proiect şi că ar trebui să existe un concurs în etape pentru reamenajarea întregii zone.

“Trebuiau puse bannere clare din partea Primăriei în care să se arate cine face proiectul, termenul de execuţie. Deşi bannerele poartă sigla Primăriei ele nu dau detalii despre ce se va întâmpla acolo. Cineva îşi permite să facă în oraşul acesta ce are chef şi apoi trage plapuma peste faptele sale. Nu oricine trebuie să-şi permită să aibă iniţiativa să facă ce vrea. Nu se pot substitui urbaniştilor şi arhitecţilor alţi oameni. Nu se ştie care este persoana care îşi arogă dreptul să facă un astfel de proiect. Ar trebui să se facă un concurs, eventual pe etape, pentru întreaga zonă. Primăria trebuie să colaboreze cu Ordinul Arhitecţilor care dau de fapt tema concursului”, a conchis Mircea Ochinciuc.
Un alt arhitect, Mario Kuibuş a precizat că Fântâna de la Universitate “este un spaţiu eminamente social. Asta este menirea spaţiului public de fapt, să te relaxeze, să te facă mai confident în diferite valori, lucruri ale vieţii”.

Pe de altă parte, Doru Mărieş de la Asociaţia 21 Decembrie a adus acuze directe la adresa primarului Sorin Oprescu, afirmând că edilul vrea să distrugă această Fântână, care împreună cu km 0 este un simbol al libertăţii şi al luptei pentru democraţie în ţara noastră.

“Fântâna este nu simbol al luptei pentru democraţia din România. Împreună cu km 0 este un simbol al libertăţii şi de aceea sperăm să mutăm această bornă la Fântână, pentru ca acesta este punctul zero al democraţiei. Cine vrea să distrugă Fântâna? Un Oprescu care are părinţi generali şi care vrea să candideze la preşedinţia ţării la propunerea şi susţinerea lui Iliescu?”, a afirmat Doru Mărieş.

La aceste acuze, arhitectul şef Gheorghe Pătraşcu a replicat că şi dacă s-ar acţiona în instanţă primarul Capitalei este “un personaj politic căruia îi place să meargă pe terenuri minate, deci nu cred c-o să-l deranjeze prea tare acest lucru. Din contră, procesele au avut efectul opus asupra lui Sorin Oprescu.”