USR iniţiază Legea Magniţki: Politicienii care fac fapte abominabile trebuie cunoscuţi peste tot în lume

Uniunea Salvaţi România a lansat în dezbatere un proiect de lege Magniţki pentru România, care prevede instituirea unor restricţii în privinţa cetăţenilor străini responsabili de corupţie la scară largă, spălarea banilor şi încălcarea drepturilor omului, reiese dintr-un comunicat de presă remis vineri redacţiei.

Potrivit proiectului, Ministerul Afacerilor Externe va elabora o listă a cetăţenilor străini despre care există informaţii sau motive serioase de a bănui că au fost implicaţi sau au contribuit la corupţia la nivel înalt, la spălarea banilor sau la încălcarea drepturilor omului, care a avut drept rezultat moartea sau vătămarea gravă a unei persoane. Cetăţenii străini aflaţi pe această listă vor avea interzisă intrarea în România, iar fondurile lor din ţara noastră vor fi blocate.

USR consideră că România are nevoie de o lege Magniţki pentru a încuraja respectarea drepturilor omului, pentru a combate marea corupţie la nivel global şi pentru a poziţiona ţara noastră drept actor activ în lupta pentru bună guvernare şi drepturile omului.

Iniţiatorii proiectului sunt deputaţii USR Cristian Ghinea şi Adrian Prisnel, care au lucrat alături de William F. Browder, activist pentru drepturile omului şi iniţiator al legislaţiei Magniţki la nivel global, şi Ştefan Voinea, de la Observatorul Român de Sănătate.

"Acum 9 ani, un om murea în puşcărie în Rusia pentru că a avut curajul să demaşte corupţia şi fraudele fiscale din ţara sa. Acest om, Serghei Magniţki, a fost un avocat rus, care după ce a făcut aceste dezvăluiri, a fost torturat şi omorât în puşcărie. Nu trebuie să mai permitem aşa ceva. Mişcarea internaţională Magniţki propune în fiecare ţară legi prin care se interzice accesul în ţară şi deţinerea de averi de către indivizi implicaţi în torturi, în corupţie şi în alte fărădelegi. USR propune partidelor parlamentare să depunem şi în România o legislaţie de tip Magniţki, astfel încât să intrăm şi noi în rândul ţărilor care ţin la valori morale. Haideţi să lucrăm împreună la acest proiect de lege, să facem o lege bună, astfel încât să le spunem criminalilor: Până aici! România nu e pentru voi!", a declarat Ghinea.

La rândul său, Prisnel a afirmat că politicienii care-şi fură cetăţenii, care-şi bat sau torturează cetăţenii, care-i aruncă în puşcării pentru opiniile şi acţiunile lor politice, care intimidează, cenzurează sau mai grav ucid jurnalişti trebuie să fie cunoscuţi şi să ştie că vor fi cunoscuţi nu doar în ţările lor, ci peste tot în lume pentru că fac aceste fapte abominabile.

"Şi mai ales să ştie că nu e doar o chestiune de proastă reputaţie internaţională, ci şi de sancţiuni concrete şi că riscă izolarea. Această lege e şi un mesaj puternic pentru politicienii care conduc România", a adăugat Prisnel.

USR susţine că e momenul ca România să se alăture ţărilor pentru care valorile sunt importante. Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Estonia, Letonia şi Lituania au adoptat "Legi Magniţki" în diverse forme, iar alte ţări sunt în curs de a adopta un asemenea act: Franţa, Germania, Suedia, Danemarca, Olanda, Africa de Sud, Australia, Republica Moldova şi Ucraina.

"Speranţa mea este că proiectul de lege Magniţki propus azi în România va primi sprijin din partea tuturor partidelor parlamentare, deoarece democraţia şi statul de drept nu au o culoare politică. Este timpul să acţionăm împreună şi să îi oprim pe Putin şi pe soldaţii lui, care calcă în picioare cele mai preţuite valori europene: libertatea şi drepturile omului", a declarat William F. Browder, activist pentru drepturile omului şi iniţiator al legislaţiei Magniţki la nivel global.

Biroul Naţional al USR a decis susţinerea acestui proiect de lege. Iniţiatorii au trimis scrisori către toate partidele parlamentare din România, cu invitaţia de a lucra împreună pe proiectul de lege pentru a ajunge la o formă agreată larg de forţele politice din România.

USR prezintă contextul

Vinerea aceasta se împlinesc nouă ani de la moartea avocatului Serghei Magniţki, care a inspirat această lege la nivel global.

Serghei Magniţki a fost un avocat rus care a expus public marea corupţie şi fraude fiscale în care erau implicate persoane din cercurile conducătoare ale regimului Putin. Drept urmare, Magniţki a fost arestat de autorităţile ruse, torturat şi privat de asistenţă medicală timp de 358 de zile, acesta murind în detenţie în 2009. După moartea lui Serghei Magniţki, autorităţile Federaţiei Ruse nu au efectuat o investigaţie obiectivă şi independentă cu privire la moartea lui Serghei Magniţki, iar persoanele vinovate nu au fost pedepsite, lucru arătat de rezoluţia OSCE1 din 2012.

Parlamentul European a cerut în trei rânduri adoptarea unei "Legi Magniţki", cu scopul de a interzice intrarea în spaţiul UE şi a îngheţa activele financiare ale oficialilor şi oamenilor de afaceri ruşi implicaţi în tortura şi uciderea lui Serghei Magniţki şi a altor avertizori de integritate şi activişti pentru drepturile omului.

Modificarea legislativă propusă de Parlamentul European are drept sursă de inspiraţie "Legea Magniţki" adoptată în 2012 de Statele Unite ale Americii, ca urmare a eforturilor unuia dintre semnatarii acestui apel - William F. Browder. Respectiva lege a blocat accesul în SUA al persoanelor responsabile de uciderea avocatului rus, permiţând şi confiscarea activelor acestora.

După adoptarea "Legii Magniţki", Congresul SUA a extins aplicabilitatea acesteia prin Legea Globală Magniţki, care impune interdicţii de intrare în ţară şi sancţiuni asupra oricăror indivizi care sunt implicaţi în ucideri extrajudiciare, tortură şi acte de mare corupţie în ţări cum ar fi Birmania, Sudan, Venezuela, Cuba, Nicaragua sau Pakistan.

Legislaţia de tip Magniţki reprezintă un punct de cotitură în regimul relaţiilor internaţionale: statele iau o atitudine morală şi sancţionează indivizi vinovaţi, nu alte state. Sancţiunile sunt împotriva persoanelor care comit abuzuri şi nu împotriva unei ţări, care frecvent afectează civilii nevinovaţi în loc să slăbească regimurile opresive şi corupte.

Este momentul ca şi România să adopte o asemenea lege. Aceasta va funcţiona ca un factor de descurajare, forţând funcţionarii străini care ar putea recurge la violenţă sau acte de corupţie să ia în considerare repercusiunile pe care acţiunile lor le vor avea la nivel global.