USR atacă legea vânătorii promovată de UDMR: Duce la decimarea unor specii de păsări, cu efect devastator asupra biodiversităţii

Parlamentarii USR au depus, marţi, o sesizare la Curtea Constituţională pe proiectul care aduce mai multe modificări Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, inclusiv în ceea ce priveşte cotele de vânătoare pentru speciile de păsări migratoare.

Modificările adoptate pot duce, în viziunea partidului, la decimarea anumitor specii de păsări migratoare, cu efect devastator asupra biodiversităţii, şi contravin dreptului comunitar.

Obiecţia de neconstituţionalitate vizează Legea pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, lege iniţiată de 25 de senatori şi deputaţi UDMR şi care a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională. Parlamentarii USR au votat împotriva proiectului.

"Noua formă a legii prevede modificări substanţiale care, odată intrate în vigoare, vor avea efecte devastatoare asupra biodiversităţii, incompatibile cu obligaţia pozitivă a statului de a asigura protecţia mediului, inclusiv prin protecţia biodiversităţii. Încălcarea textelor constituţionale reiese prin renunţarea la sistemul de cote de vânătoare anuale pentru speciile de păsări migratoare şi înlocuirea acestuia cu un sistem aleatoriu pe baza unui număr maxim admis zilnic, din fiecare specie, pentru fiecare vânător, cât şi prin diminuarea timpului de stagiatură necesar dobândirii calităţii de vânător", se arată în sesizarea depusă de USR.

Potrivit USR, în România sunt aproximativ 70.000 de vânători, la care se pot adăuga alte mii de vânători străini care sunt invitaţi de asociaţiile româneşti. Într-o simulare în care numai 2.000 de vânători (ceva mai puţin de 3% din vânătorii români) vânează numărul maxim de păsări/zi în perioada sezonului de vânătoare, rezultă că, într-un an, s-ar putea vâna întregul efectiv populaţional al mai multor specii de păsări care folosesc teritoriul României pentru cuibărit, pasaj sau iernare.

De exemplu, s-ar permite vânarea a 3.660.000 de exemplare din specia gâscă de vară, în condiţiile în care, populaţia în timpul pasajelor este estimată la 6.110-16.162 exemplare, iar populaţia care iernează la noi este de 4.598-12.510 exemplare (populaţia cuibăritoare din Europa este formată din 120.000-190.000 de perechi.

USR arată că, de asemenea, dacă în forma iniţială a legii, pentru specia Anser albifrons, gârliţa mare, cota anuală prevăzută era de circa 50.000 de indivizi, în noua formă a legii cotă anuală este înlocuită cu o cotă zilnică de 10 exemplare pentru fiecare vânător în parte. Astfel, se estimează că pentru gârliţa mare, într-un sezon de vânătoare, se poate ajunge în noua formă la o cifră de 865.920 de exemplare recoltate, ceea ce este de peste 17 ori mai multe decât în forma iniţială a legii.

"Cât priveşte scurtarea de la 1 an la doar 6 luni a stagiului de pregătire al candidaturii la obţinerea permisului permanent de vânătoare, măsura are consecinţă directă faptul că timpul foarte scurt de pregătire a viitorilor vânători nu reprezintă o garanţie suficientă că le va permite acestora să fie apţi să recunoască speciile de păsări care nu se pot vâna şi a speciilor care se vânează, dar sunt asemănătoare cu speciile cinegetice", mai punctează partidul condus de Cioloş.

"Neconstituţionalitatea modificărilor derivă din faptul că un proaspăt vânător poate ieşi la vânătoare de ciocârlii de câmp, fără cunoştinţe de bază referitoare la identificarea acestei specii. În plus, legea adoptată nu este corelată și nu este compatibilă cu dreptul comunitar, ci este contrară dreptului comunitar, care statuează faptul că anumite păsări sălbatice pot fi vânate numai în condiţiile în care se respectă principiul utilizării durabile/raţionale și se stabilesc și se respectă limite fundamentate ştiinţific", declară deputatul USR Stelian Ion.

Pentru a citi sesizarea depusă la CCR în integralitate intraţi aici.