Parlamentul European aprobă raportul lui Vlad Voiculescu privind combaterea cancerului: 2,5 miliarde de euro cerute pentru plan şi reguli mai dure pentru tutun

Parlamentul European a adoptat raportul privind implementarea Planului european de combatere a cancerului, coordonat de europarlamentarul român Vlad Voiculescu. Textul cere cel puţin 2,5 miliarde de euro pentru măsurile de prevenire şi combatere a cancerului în viitorul buget european şi menţine o serie de propuneri ferme privind tutunul şi noile produse cu nicotină, după ce amendamentele depuse înaintea votului au fost respinse.

Parlamentul European a adoptat joi, 12 noiembrie, raportul privind implementarea Planului european de combatere a cancerului, al cărui raportor a fost europarlamentarul Vlad Voiculescu (Renew Europe/USR).

Textul a primit 447 de voturi pentru, 66 împotrivă şi 91 de abţineri, după o dezbatere intensă asupra măsurilor de prevenţie, în special în ceea ce priveşte tutunul, nicotina, alcoolul şi alimentaţia.

Raportul nu reprezintă, în sine, o lege şi nu alocă automat fondurile solicitate, fiind vorba despre un raport din proprie iniţiativă al Parlamentului European. El stabileşte însă poziţia politică a legislativului european şi pune presiune asupra Comisiei Europene pentru a avansa cu legislaţia şi finanţarea prevăzute în domeniul combaterii cancerului.

Cel puţin 2,5 miliarde de euro pentru combaterea cancerului

Una dintre principalele solicitări ale raportului este rezervarea a cel puţin 2,5 miliarde de euro pentru combaterea cancerului în viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.

Suma face parte dintr-o solicitare mai amplă, de peste 10 miliarde de euro pentru priorităţile europene în domeniul sănătăţii, şi ar urma sa susţină Planul european de combatere a cancerului, inclusiv accesul la screening, diagnostic şi tratament.

Raportul solicită şi reducerea diferenţelor existente între statele membre în accesul la investigaţii şi tratament, acces mai bun la studii clinice şi terapii inovatoare şi sprijin suplimentar pentru copiii cu forme rare de cancer şi pentru pacienţii care au nevoie de îngrijire în alt stat membru.

Miza este una importantă. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 2,7 milioane de persoane au fost diagnosticate cu cancer în Uniunea Europeană în 2024, iar 1,3 milioane au murit, în timp ce aproximativ 40% dintre cazurile de cancer ar putea fi prevenite prin reducerea factorilor de risc.

Amendamentele care vizau partea de prevenţie au fost respinse

Una dintre cele mai disputate componente ale raportului a fost cea referitoare la tutun şi produsele cu nicotină.

Cu câteva zile înaintea votului, au fost depuse 20 de amendamente, o parte dintre acestea vizând modificarea sau eliminarea unor prevederi referitoare la prevenţie.

Epoch Times România a relatat anterior că Iniţiativa România 2035 Fără Tutun a cerut europarlamentarilor să respingă amendamentele despre care organizaţia susţinea că ar slăbi obiectivul unei „generaţii fără tutun” până în 2040, precum şi măsuri privind accizele, ambalarea produselor sau protecţia faţă de noile produse cu nicotină.

Potrivit POLITICO, înaintea votului, europarlamentari din grupurile Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni şi Patrioţi pentru Europa, precum şi aproximativ 40 de membri ai Partidului Popular European, au încercat să modifice prevederile raportului referitoare la produse considerate factori de risc pentru cancer.

Amendamentele supuse votului în plen au fost respinse.

Voiculescu: „Nu avem baghete magice. Avem doar voturile noastre”

În intervenţia sa de la finalul dezbaterii, înaintea votului, Vlad Voiculescu şi-a concentrat o mare parte din discurs asupra modificărilor propuse pentru capitolul dedicat tutunului.

Europarlamentarul a atras atenţia, între altele, asupra unui amendament care propunea înlocuirea formulării prin care Comisia era îndemnată să revizuiască legislaţia privind tutunul „fără alte întârzieri” cu o formulare mai puţin precisă privind adoptarea măsurilor „în timp util”.

El a criticat şi o propunere privind eliminarea evaluării impactului asupra sănătăţii pentru introducerea unor noi produse din tutun şi nicotină.

„Nu avem baghete magice. Avem doar voturile noastre”, le-a transmis Voiculescu colegilor săi înaintea votului, îndemnându-i să respingă diluarea textului şi să susţină forma adoptată anterior în Comisia pentru Sănătate Publică (SANT).

În aceeaşi intervenţie, Voiculescu a caracterizat drept „ruşinos” ca, într-un raport dedicat combaterii cancerului, să fie apărate produse despre care există dovezi privind legătura cu apariţia cancerului.

Ce prevede raportul în privinţa tutunului

Forma adoptată reafirmă obiectivul european privind realizarea unei „generaţii fără tutun” până în 2040 şi cere Comisiei să avanseze fără noi întârzieri revizuirea legislaţiei europene.

Aceasta ar urma sa includă nu numai produsele clasice din tutun, ci şi ţigările electronice, produsele din tutun încălzit şi pliculeţele cu nicotină, astfel încât apariţia unor tehnologii sau categorii noi de produse să nu creeze lacune legislative.

Printre măsurile susţinute de Parlament se află ambalajele neutre, restricţionarea aromelor care pot atrage tinerii, raportarea obligatorie a ingredientelor şi creşterea nivelului minim al accizelor pentru produsele din tutun şi nicotină.

POLITICO notează că raportul a fost supus, în săptămânile dinaintea votului, unei activităţi intense de lobby din partea organizaţiilor reprezentând industriile tutunului şi nicotinei, dar şi pe cele ale alcoolului şi alimentelor.

Voiculescu a acuzat, la rândul său, o „presiune intensă de lobby” şi a declarat după adoptarea raportului că Parlamentul a păstrat unele dintre cele mai ferme formulări privind controlul tutunului adoptate până acum de legislativul european.

Într-o postare publicată după vot, europarlamentarul român a afirmat că nu a ştiut până în ultimul moment dacă raportul va fi adoptat.

El a susţinut că, în ultimele două săptămâni, reprezentanţii industriei tutunului au făcut presiuni pentru modificarea documentului şi ca echipa sa era pregătită inclusiv să renunţe la raport dacă amendamentele considerate esenţiale pentru industria tutunului ar fi schimbat radical componenta de prevenţie.

„Mai bine să nu avem deloc un raport [...] decât să le avem şi să facă rău”, a afirmat Voiculescu.

Alcoolul şi alimentele, alte puncte sensibile

Raportul nu se limitează la tutun.

În privinţa băuturilor alcoolice, Parlamentul solicită informaţii de sănătate obligatorii şi vizibile pe produse şi măsuri pentru limitarea publicităţii şi sponsorizării în situaţiile în care acestea pot ajunge la minori.

În timpul negocierilor, formularea referitoare la legătura dintre alcool şi cancer a generat, de asemenea, dispute. Textul final vorbeşte despre consumul care depăşeşte recomandările de sănătate stabilite ştiinţific, după modificări susţinute anterior de PPE.

În domeniul alimentaţiei, raportul cere Comisiei să accelereze lucrările pentru o etichetare nutriţională obligatorie şi armonizată la nivelul UE, afişată pe partea din faţă a ambalajelor, în contextul preocupărilor privind consumul de alimente ultraprocesate şi produse cu un conţinut ridicat de grăsimi, zahăr sau sare.

„Mingea este acum în terenul Comisiei”

Adoptarea raportului nu înseamnă că noile restricţii privind tutunul, alcoolul sau etichetarea intră imediat în vigoare.

Pentru o mare parte dintre aceste măsuri, Comisia Europeană trebuie să prezinte propuneri legislative distincte, care vor urma ulterior procedurile europene de negociere şi adoptare.

„Mingea este acum în terenul Comisiei”, a declarat Voiculescu după vot, cerând Executivului european să avanseze propunerile privind protejarea tinerilor faţă de noile produse cu nicotină şi să susţină Planul european de combatere a cancerului cu cel puţin 2,5 miliarde de euro în următorul buget european.

Pentru raportorul român, rezultatul votului a fost şi finalul unei negocieri care a durat aproximativ jumătate de an.

În mesajul publicat după vot, Voiculescu a prezentat adoptarea raportului drept o confirmare că măsurile de prevenţie pot supravieţui presiunilor politice şi economice atunci când există o majoritate suficientă în Parlament.

Pentru pacienţii europeni, însă, etapa decisivă începe abia acum: transformarea recomandărilor Parlamentului în finanţare, legislaţie şi măsuri aplicate efectiv în cele 27 de state membre.