Ungaria refuză să plătească amenzi pentru încălcarea normelor UE privind migranţii. Bruxelles-ul ia banii oricum

Uniunea Europeană a început miercuri procesul de recuperare a sute de milioane de euro din fondurile destinate Ungariei, după ce guvernul său anti-migraţie a refuzat să plătească o amendă uriaşă pentru încălcarea normelor blocului în materie de azil.

În iunie, instanţa supremă a UE a ordonat Ungariei să plătească 200 de milioane de euro pentru că a privat în mod constant migranţii de dreptul lor de a solicita azil. Instanţa a impus o amendă suplimentară de 1 milion de euro pentru fiecare zi în care Ungaria nu s-a conformat.

Curtea Europeană de Justiţie a descris acţiunile Ungariei drept „o încălcare fără precedent şi extrem de gravă a dreptului UE”. Premierul ungar Viktor Orban a calificat hotărârea drept „scandaloasă şi inacceptabilă”.

Ramura executivă a UE, Comisia Europeană, a declarat că, având în vedere faptul că Ungaria nu a plătit sau nu a furnizat informaţii cu privire la intenţiile sale, Bruxelles-ul „trece la ceea ce numim procedura de compensare”, luând banii din fondurile comune care ar fi trebuit să ajungă la Budapesta.

„Deci, ceea ce vom face acum este să deducem cele 200 de milioane de euro din viitoarele plăţi de la bugetul UE către Ungaria”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Balázs Ujvari. El a spus că va fi nevoie de timp pentru a identifica ce părţi din finanţarea Ungariei ar putea fi deduse.

Ujvari a declarat că, de asemenea, Comisia a trimis o primă cerere de plată cu privire la amenzile zilnice în valoare de 93 de milioane de euro până în prezent. „Contabilizând de la primire, autorităţile ungare vor avea la dispoziţie 45 de zile pentru a efectua această plată”, a spus el.

Guvernul naţionalist al Ungariei a adoptat o linie dură în ceea ce priveşte persoanele care intră în ţară de când mult peste 1 milion de persoane au ajuns în Europa în 2015, majoritatea fugind de conflictul din Siria.

Cazul împotriva sa se referă la modificările aduse de Ungaria sistemului său de azil în urma acelei crize, când aproximativ 400.000 de persoane au trecut prin Ungaria în drumul lor spre Europa de Vest.

Guvernul de la Budapesta a ordonat ridicarea de garduri cu sârmă ghimpată la frontierele sale sudice cu Serbia şi Croaţia şi înfiinţarea a două zone de tranzit pentru primirea solicitanţilor de azil la frontiera sa cu Serbia. De atunci, aceste zone de tranzit au fost închise.

În 2020, CEJ a constatat că Ungaria a restricţionat accesul la protecţia internaţională, a reţinut în mod ilegal solicitanţii de azil şi nu a respectat dreptul acestora de a rămâne pe durata procesării cererilor lor.

Zonele de tranzit au fost închise în 2020, la scurt timp după această hotărâre.

Cu toate acestea, Comisia, care este responsabilă de monitorizarea respectării de către cele 27 de state membre ale UE a legislaţiei comune, a considerat că Budapesta încă nu s-a conformat şi a solicitat CEJ să impună o amendă.

După izbucnirea pandemiei COVID-19 în 2020, guvernul a promovat, de asemenea, o lege care îi obliga pe solicitanţii de azil să se deplaseze la Belgrad sau Kiev pentru a solicita un permis de călătorie la ambasadele sale de acolo înainte de a intra în Ungaria. Abia după întoarcere, aceştia îşi puteau depune cererile.

Persoanele au dreptul de a solicita azil sau alte forme de protecţie internaţională dacă se tem pentru siguranţa lor în ţările lor de origine sau se confruntă cu perspectiva persecuţiei pe motive de rasă, religie, origine etnică, sex sau alte discriminări.