Ungaria ar putea modifica Constituţia pentru a bloca planul UE privind imigraţia

Într-un discurs susţinut pe 4 octombrie, Orban a declarat că, propunerea va fi prezentată Parlamentului pe 10 octombrie şi, dacă este aprobată, ar putea intra în vigoare pe 8 noiembrie.

Alegătorii ungari au respins în mare parte planul UE privind redistribuirea obligatorie a imigranţilor în statele membre într-un referendum desfăşurat pe 2 octombrie. Totuşi, prezenţa la vot a fost insuficientă pentru ca referendumul să fie legitim.

Peste 97% dintre cei care au votat la referendum au răspuns cu NU la întrebarea: “Doriţi ca Uniunea Europeană să fie îndreptăţită să impună relocalizarea obligatorie a cetăţenilor non-ungari în Ungaria fără consimţământul Adunării Naţionale?”

Prezenţa la vot a fost de doar 40%, cu mult sub pragul minim de 50% necesar pentru ca referendumul să fie valid, conform legii ungare.

Orban este un opozant vocal al planului UE de a redistribui 160.000 de solicitanţi de azil din Grecia şi Italia. Pe baza acelui plan, 1.294 de imigranţi ar fi trebuit primiţi în Ungaria. România, Republica Cehă, Polonia şi Slovacia, toate foste state comuniste s-au opus, de asemenea, planului european, spunând despre acesta că este un “dictat UE” care le încalcă suveranitatea naţională.

Deşi referendumul nu a fost validat, Orban a susţinut că nu va fi descurajat. Discutând cu susţinătorii după închiderea urnelor de votare, el a declarat:

“Propunerea Uniunii Europene este de a permite imigranţilor să vină [în Europa] şi să îi distribuie în mod obligatoriu în rândul statelor membre, iar Bruxelles-ul va decide în privinţa acestei distribuiri. Cetăţenii ungari au luat în considerare, astăzi, acea propunere şi au respins-o. Maghiarii au decis că doar noi putem decide cu cine dorim să trăim împreună. Întrebarea a fost 'Bruxelles sau Budapesta' şi am decis că această chestiune este în mod exclusiv de competenţa Budapestei”.

Într-un discurs adresat Parlamentului pe 3 octombrie, Orban a lăudat votul ca o mare victorie şi a reiterat planul său de a modifica Constituţia ţării pentru a se asigura că UE nu poate redistribui imigranţi în Ungaria. El a declarat:

“Niciun partid sau alianţă de partide din istoria democraţiei maghiare nu a primit niciodată un mandat atât de extins. Vă spun cu suficientă blândeţe, nu vom permite ca opinia a 3,3 milioane dintre cetăţenii care au votat NU să fie ignorată”.

În Bruxelles, Margaritis Schinas, principalul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, puternicul braţ administrativ al UE, a declarat că indiferent de referendum legea UE are întâietate în faţa legii ungare. Schinas a precizat:

“În privinţa referendumului, dacă acesta ar fi fost valid din punct de vedere legal, comentariul nostru ar fi fost că îl luăm în considerare. Dar din moment ce a fost declarat nul din punct de vedere legal de către comisia electorală ungară, putem şi acum să spunem că vom ţine cont de el. Unul dintre elementele principale care susţin sistemul este întâietatea legii UE”.

Poziţia lui Orban cu privire la redistribuirea imigranţilor pe baza unor cote obligatorii impuse de UE arată că lupta europeană internă legată de gestionarea celor câteva sute mii de imigranţi din Africa, Asia şi Orientul Mijlociu este departe de a se fi terminat.

Aproximativ 400.000 de imigranţi au trecut prin Ungaria în 2015 în drumul lor spre Europa de Vest. De atunci, Ungaria a construit garduri la graniţele sale cu Serbia şi Croaţia, blocând practic, aşa zisa Rută Balcanică de Vest, care reprezintă principala rută terestră prin estul Europei folosită de imigranţii care sosesc în UE din Turcia prin Grecia şi Bulgaria.