Un tânăr medic a decis să elimine o boală de pe planetă (video)

Atunci când tânărul medic spaniol Oriol Mitja a sosit pe insula Lihir, în Oceanul Pacific, în Papua Noua Guinee, s-a "ciocnit" de un paradis paradoxal. Acolo se află craterul Luise, un vulcan stins, care deţine unul dintre cele mai mari zăcăminte de aur din lume. Din interiorul său au fost extrase 280.000 de kilograme de aur în ultimii 15 de ani, dar cei mai mulţi dintre cei 18.000 de locuitori ai insulei, negri cu părul blond, trăiesc în sărăcie extremă.

Mitja a sosit în 2010 pentru a lucra timp de o lună la Centrul Medical Lihir, iar aici s-a lovit de boli medievale, inclusiv una despre care nu auzise vreodată: Framboesia, cauzată de o bacterie ce provoacă leziuni cutanate în special la nivelul feţei (îdeosebi la copii) şi deformează picioarele.

Framboesia afectează, în prezent, aproximativ 500.000 de persoane, majoritatea copii, în 13 ţări din Africa, Asia de Sud-Est şi Pacificul de Vest. Mitja, care avea 29 de ani la acel moment, a decis să rămână şi să urmărească o strategie de combatere a acestei boli neglijate. Şi a găsit-o: doar un singur comprimat de antibiotic ieftin - numit azitromicină - utilizat în ţările bogate împotriva infecţiilor la nivelul urechii şi bronşitei.

Preluând ideea lui Mitja, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat o campanie de eradicare a Framboesiei până în 2020. Dacă va avea succes, poate fi a doua boală umană eradicată, după variolă.

Ce este Framboesia

Chiar dacă una dintre primele descrieri ale bolii a fost făcută în anul 1679 de către Willem Piso, dovezile arheologice sugerează că prezenţa Framboesiei printre oameni datează de acum 1,6 milioane de ani.

Framboesia cunoscută şi sub numele de frambesia tropica, thymosis, polypapilloma tropicum, parangi, bouba, frambösie este o infecţie provenită din zona tropicală, afectează pielea, oasele şi articulaţiile, fiind cauzată de infecţia cu bacteria de tip spirochet Treponema pallidum pertenue. Faza primară se manifestă prin apariţia unei papule cu un diametru între 2 şi 5 centimetri. Zona centrală a acestora se poate rupe, formând ulcer. În general, această leziune cutanată iniţială se vindecă după 3-6 săptămâni.

Pot apărea dureri osteoarticulare după o perioadă ce poate varia între câteva săptămâni şi până la câţiva ani, oboseală şi pot apărea, de asemenea, noi leziuni cutanate. Pielea palmelor şi a tălpilor se poate rupe cu uşurinţă şi se acoperă de o crustă. Oasele (în special cele ale nasului ) se pot deforma. După aproximativ 5 ani, pe zonele afectate ale pielii pot apărea cicatrici. Această boală este întâlnită la copii, care o răspândesc atunci când se joacă împreună.

Documentarul intitulat ''Unde se termină drumurile'', regizat de Naomi Cuni şi prezentat recent la Barcelona, relatează povestea medicului Oriol Mitja, cercetător în cadrul Institutului pentru Sănătate Globală. Titlul filmului este o expresie comună folosită de medicii care s-au confruntat cu boala. Framboesia apare unde se termină drumurile şi începe sărăcia extremă, în zonele cele mai îndepărtate ale planetei, fără apă, fără lumină şi fără săpun.

Cazul din insula Lihir este cel mai dramatic, deoarece ascunde o comoară exploatată de compania minieră australiană Newcrest. "Compania ţine localnicii pe un loc de muncă cu un salariu extrem de redus. Guvernul din Papua Noua Guinee câştigă un anumit procent, compania minieră le ia aurul, iar localnicii nu văd nimic din această bogăţie", se plânge Mitja.

Dar, cu toate acestea, Newcrest este una dintre puţinele organizaţii care a finanţat cercetarea medicului spaniol. În 2012, Mitja a publicat în revista The Lancet rezultatele primului studiu clinic în Lihir, efectuat asupra a 250 de copii. După şase luni de la administrarea unui comprimat de azitromicină, 96% dintre tineri s-au vindecat. Dar medicamentele au fost cumpărate de medic.

Văzând rezultatele obţinute, Mitja a vrut să obţină fonduri pentru a lansa pe insulă o campanie de tratament în masă în vederea eradicării acestei afecţiuni.

Astfel, acesta a solicitat ajutorul Ministerului spaniol al Economiei, Guvernului australian, Comisiei Europene şi al Fundaţiei britanice Wellcome Trust, însă nu a primit niciun ban. Compania minieră Newcrest donează anual 25.000 de euro, o sumă derizorie în comparaţie cu cele 700.000 de uncii de aur extrase anual din Lihir.

Potrivit OMS, planul lui Mitja a obţinut rezultate "spectaculoase"

Protagonistul documentarului ''Unde se termină drumurile'' a devenit consilier tehnic în cadrul campaniei de eradicare a Framboesiei, lansată de OMS. Mitja este optimist în legătură cu termenul propus de eradicare a bolii, respectiv anul 2020, dar recunoaşte obstacolele. Principalul este întotdeauna acelaşi: banii.

Punerea în aplicare a planului va costa aproximativ 300 de milioane de euro, greu de găsit în ţările în care boala este endemică, cum ar fi Coasta de Fildeş, Republica Democrată Congo şi Timorul de Est, conform El Pais.

În plus, colosul farmaceutic Pfizer, care a avut un profit net de 7,745 milioane de dolari în 2015, a refuzat să facă o donaţie de azitromicină pentru eradicarea acestei boli, declară Mitja. Este adevărat că multinaţionala din SUA a donat 500 de milioane de tratamente cu acest antibiotic pentru o altă campanie internaţională, împotriva bolii trahom (conjuctivită granuloasă) care a provocat orbirea a peste un milion de oameni de pe planetă.

"Când văd un grup de copii care se joacă, fericiţi, care sar şi aleargă, atunci când doar cu câteva luni mai devreme sufereau de Framboesia, plini de răni, mă simt foarte mulţumit. Este ceea ce dă sens vieţii mele şi mă face să continui să lucrez", încheie, în documentarul ''Unde se termină drumurile'', tânărul doctor, care poate eradica a doua boală de pe planetă.