Un profesor universitar rus a fost acuzat de spionaj în Estonia şi condamnat la şase ani de închisoare

Profesorul universitar rus Viaceslav Morozov a fost condamnat marţi de un tribunal estonian la şase ani şi trei luni de închisoare pentru că a colectat informaţii din domeniul apărării pentru Moscova, relatează Politico.

Acţiunea Estoniei este cea mai recentă dintr-o serie de incidente care evidenţiază intensificarea activităţii de spionaj a Rusiei în Uniunea Europeană.

Morozov a acţionat conform instrucţiunilor de a colecta informaţii "despre politica internă, de apărare şi de securitate a Estoniei, precum şi despre persoanele şi infrastructura legate de aceasta", a declarat Taavi Pern, procurorul general al Tribunalului Judeţean Harju.

Profesorul trimitea date către serviciul de informaţii militare al Rusiei cu privire la "situaţia politică şi alegerile din Estonia, relaţiile cu aliaţii şi integrarea", a adăugat procurorul.

"Acestea erau informaţii la care avea acces datorită poziţiei sale de cercetător, precum şi informaţii disponibile public pe care Rusia le putea folosi pentru a ameninţa Estonia", a mai precizat acuzarea.

Instanţa a declarat că profesorul coopera cu Moscova "de mult timp".

Rapoartele privind activităţile de spionaj ale Rusiei care vizează ţările UE s-au înmulţit în ultimele luni, provocând îngrijorarea liderilor blocului comunitar.

Anterior, marţi, ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a avertizat că spionajul şi atacurile cibernetice sunt în creştere în Germania, în timp ce prezenta un raport anual al agenţiei de informaţii interne a ţării.

"Pericolul la care este supusă democraţia noastră din cauza spionajului, sabotajului, dezinformării şi atacurilor cibernetice a atins o nouă dimensiune", a spus ea, adăugând că Kremlinul duce acum o campanie mai intensă şi cu mai multe faţete împotriva Berlinului, desfăşurând acţiuni de spionaj şi, în acelaşi timp, atacuri cibernetice şi operaţiuni de dezinformare.

Luni, Wall Street Journal a relatat că doi ruşi care s-au dat drept imigranţi argentinieni în Slovenia au folosit această ţară - care face parte atât din NATO, cât şi din UE - ca bază pentru a călători în ţările europene din apropiere în scopul de a plăti surse şi a comunica ordine de la Moscova înainte de a fi arestaţi în decembrie 2022.

Potrivit publicaţiei americane, aproximativ 700 de presupuşi ofiţeri de informaţii ruşi suspectaţi că operează sub acoperire diplomatică au fost expulzaţi în întreaga lume în urma invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina.

Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că membrii alianţei de apărare vor lua măsuri mai dure împotriva spionilor ruşi, ca răspuns la campania de activităţi ostile a Moscovei, inclusiv acte de sabotaj şi atacuri cibernetice.

"Cazul Morozov arată că, mai devreme sau mai târziu, vom ajunge chiar şi la ultimul agent de spionaj. Îi sfătuim pe cei care lucrează în beneficiul serviciilor speciale ruseşti să ne contacteze ei înşişi", a declarat Margo Palloson, directorul general al Serviciului de Poliţie de Apărare din Estonia.